Introducere

🧰
Materiale: hârtie și pix pentru fiecare persoană, plus cartonașe de moderare, bandă adezivă și buline autocolante sau un instrument online de sondaj, ca Slido
💡
În timpul de reflecție și rugăciune poți pune în fundal și o muzică liniștită.

Timp de reflecție și rugăciune
Luați-vă o foaie și un pix, împrăștiați-vă prin sală și gândiți-vă la următoarea întrebare:

„Cum mă simt acum? Ce îmi ocupă azi cel mai mult mintea?” Scrie fiecare gând. Tot ce-ți vine în minte. Nu încerca să te gândești dacă să-l scrii sau nu. Pur și simplu scrie-l.

Apoi ia toate acestea și vorbește cu Isus despre ele. Dacă sunt griji, dă-I-le Lui. Dacă sunt întrebări, pune-I-le și roagă-L să-ți dea răspunsuri. Ia tot pachetul de gânduri și pune-l înaintea lui Isus. Apoi roagă-L să-ți pregătească inima pentru timpul nostru împreună și să-ți pună pe inimă ce e important pentru El.

După ce ai vorbit cu Isus, scrie: când te gândești la tabără, la pregătirea ta, la timpul din tabără și la perioada de după:

  • Ce îți dorești (pentru tine, pentru voluntari și pentru adolescenți?)
  • Ce întrebări ai?
  • Ce te îngrijorează?
  • Ce temeri ai?

Așteptări și întrebări
Uită-te la ce ai scris: „Ce ar trebui să se întâmple ca, după această instruire, să pleci acasă și să spui că a meritat să fii aici?”

Scrie acum toate întrebările pe care le ai și la care ți-ai dori un răspuns.

ℹ️
Împarte pixuri și cartonașe de moderare. Roagă-ți voluntarii să-și scrie întrebările pe cartonașe (câte o întrebare pe fiecare cartonaș) și apoi să le prindă la vedere pentru toți (pe tablă sau pe perete). După ce toți și-au prins întrebările, roagă-ți voluntarii să lipească fiecare câte o bulină pe cartonașele cu întrebările care sunt deosebit de relevante pentru ei. Ca alternativă, poți strânge întrebările și printr-un instrument online, ca Slido. Prin această strângere a întrebărilor și prin votul care urmează, obții o imagine de ansamblu bună asupra nevoilor și întrebărilor voluntarilor tăi.

Cum construiești încrederea?

ℹ️
Baza pentru „relații și consiliere cu adolescenții” este încrederea. Orice persoană, indiferent de vârstă, are deja destulă experiență cu ea. De aceea e bine să-i ajuți pe voluntari să-și ordoneze gândurile, ideile și asocierile legate de „încredere” și să-și activeze amintirile și experiențele, înainte să răspunzi la întrebările lor specifice. Așa ai și tu ocazia să-ți ordonezi gândurile și accentele pentru restul instruirii.
🧰
Materiale: o foaie A4 și un pix pentru fiecare persoană, flipchart sau whiteboard și markere

Lucru individual

  • Scrie „încredere” în mijlocul foii și desenează un cerc în jurul cuvântului. Apoi desenează în jur încă două cercuri, la distanță mai mare.
  • În cercul din interior scrie toate asocierile, gândurile și ideile tale legate de tema „încredere”

Discuție în doi: Discutați apoi câte doi despre următoarele întrebări:

  • Cum au construit oamenii din viața voastră încrederea în relația cu voi? Ce au spus sau ce au făcut care v-a transmis că puteți avea încredere în persoana respectivă? Scrieți-vă gândurile în cercul următor, mai mare.
  • Unde s-a rupt încrederea? Ce a dus la asta? Ce a spus sau a făcut persoana respectivă, care v-a făcut neîncrezători sau v-a dat sentimentul că nu puteți avea încredere în ea, că nu e autentică, că nu crede cu adevărat ce spune? Scrieți-vă gândurile în cercul din exterior.
ℹ️
În plen: adună pe un flipchart sau pe un whiteboard gândurile voluntarilor la următoarele întrebări:
1. Ce creează încredere?
2. Ce duce la ruperea încrederii? Ce creează neîncredere?
💡
Metodă alternativă
Ca alternativă, după aceea îi poți lăsa pe voluntari să lucreze în trei grupe, folosind metoda „World Café”, la răspunsul la întrebarea „Cum putem construi relații de încredere cu adolescenții?”, cu următoarele trei accente:
1. Înainte de tabără
2. În timpul taberei
3. După tabără

Aprofundare și răspunsuri la întrebări

În această secțiune găsești câteva dintre întrebările care mi-au fost puse la seminarul meu și răspunsurile mele. Pe alocuri am pus linkuri spre articole și resurse pe baza cărora am răspuns la întrebări.

Cum mă port cel mai bine cu cei care rămân la marginea grupului și cum motivez echipa să colaboreze?

Ca să răspund la întrebare, le-am dat voluntarilor să lucreze pe următorul studiu de caz și apoi am adunat ideile în plen:

Studiu de caz: Lisa
Lisa are 13 ani și e participantă în tabără. E timidă și încă nu și-a găsit locul în grup. Îi e greu să lege prietenii noi. În situațiile de grup e pasivă și nesigură. Caută tot mai mult apropierea liderilor ei de grup și se orientează după ei.

Sarcina
Lucrați în grupuri mici și găsiți împreună idei despre cum o puteți sprijini pe Lisa să capete mai multă încredere în sine și cum o puteți ajuta să construiască relații noi, ca să se simtă mai bine în grup.

  • Cum puteți crea un mediu primitor și încurajator, în care Lisa să se simtă bine?
  • Cum o puteți încuraja să participe activ la activitățile grupului și să lege prietenii noi?

Prin ce teme te conectezi cel mai bine cu adolescenții și le câștigi încrederea?

Adolescenții se frământă cu aceleași întrebări ca generațiile dinainte. Cine sunt eu? Unde îmi e locul? Ce pot schimba?

Câteva teme principale care îi preocupă în prezent pe adolescenți:

  • Sănătatea mintală: suprasolicitarea prin influențele digitale, presiunea performanței, depresia, gândurile de sinucidere
  • Teme globale: schimbările climatice, dezastrele naturale, războaiele etc.; adolescenții iau contact cu aceste teme nefiltrat, prin rețelele sociale
  • Întrebări despre gen: întrebarea despre identitatea de gen
  • Sexualitatea: accesul la pornografie și diversitatea orientărilor sexuale și a formelor de relații prezentate în media

În același timp, fiecare adolescent e unic. Ca să afli ce îl mișcă și ce îl preocupă, pune-i întrebări care arată interes sincer și discută cu el despre temele lui.

Iată și alte resurse care te ajută în asta:

➡️ Newsletterul Pulse
➡️ Cum îmi cunosc copiii?
➡️ 36 de întrebări care transformă small talk-ul într-o conversație adevărată

Ce anume distruge relația cu adolescenții și trebuie evitat?

➡️ Pierderea încrederii adolescenților: 6 greșeli în lucrarea prin relații și soluții eficiente

Ce îi preocupă pe adolescenți? Unde e cea mai mare povară sau grijă a lor?

➡️ Discuții de consiliere cu adolescenții: 7 sfaturi practice

Cum câștig încrederea adolescenților?

➡️ 10 sfaturi: cum câștigi încrederea tinerilor

Cum mă port cu un participant care îmi spune că l-au obligat părinții să vină în tabără, dar n-are deloc chef de tabără?

Mai întâi, bucură-te că e aici și că face parte din grupul tău. E în regulă să n-ai chef. Întâlnește-l acolo unde se află emoțional. Poate a existat o situație în care ai fost obligat să faci ceva de care n-aveai chef. Poate îți mai amintești ce ai gândit sau ce ai simțit atunci. Oglindește asta sau spune-i: probabil e tare neplăcut pentru tine să fii obligat să faci ceva de care n-ai chef. Cum te-a afectat asta? Ce ai fi preferat să faci în loc să vii în tabără? Arată-i prin reacția și prin întrebările tale că îl observi și îl vezi. Dă-i spațiu să-și exprime sentimentele. Ai grijă ca în discuție să nu judeci comportamentul părinților lui. (Există situații în care e potrivit, dar aceasta nu e una dintre ele.) Cu întrebarea „Ce ai fi preferat să faci?” afli ce-i place și unde îi sunt interesele. Cunoaște-l. Spune-i că te interesezi de el. Arată-i că îl prețuiești.

Ce fac dacă un copil îmi spune că e bătut acasă?

Ia-l în serios pe copil. Păstrează-ți calmul și ascultă. Anunță imediat conducerea taberei. Notează toți pașii și toate observațiile: Ce s-a spus și cui? Ce s-a întrebat? Ce pași ați făcut? Deocamdată nu luați legătura cu părinții. Prin asta ați pune copilul direct în pericol. Conducerea taberei ar trebui să ia legătura direct cu protecția copilului, adică cu DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului) din județ, de exemplu prin 119, numărul unic național pentru copii, sau să ceară sfat de la un serviciu de consiliere. Acolo sunt specialiști pregătiți și cu experiență, care știu ce e de făcut și vă sprijină la fiecare pas. La 119 se poate suna oricând, iar cine face sesizarea poate cere să rămână anonim. Foarte important: felul în care procedați într-un asemenea caz ar trebui să fie clar înainte ca un asemenea caz să apară. Conducerea taberei și voluntarii ar trebui să știe ce au de făcut. Important e: să păstrați calmul, să nu acționați după primul impuls, să nu faceți afirmații pripite și să apelați la specialiști.

Resurse utile:

  • 119, numărul unic național pentru copii: aici semnalezi, gratuit și non-stop, abuzul, neglijarea sau exploatarea unui copil; la telefon răspund specialiști în protecția copilului.
  • Telefonul Copilului 116 111: linie gratuită (în rețelele Orange, Telekom și Vodafone), de luni până vineri, între orele 10 și 20; apelurile sunt anonime. Pot suna copiii, dar și părinții, cadrele didactice sau alți adulți care vor să semnaleze încălcarea drepturilor unui copil.
  • Ce faceți la o suspiciune de abuz și cum vă pregătiți ca echipă: ghidul nostru Cum îți planifici tabăra, secțiunea „3. Politica de protecție și prevenția”.

(Cum) lucrezi ca băiat cu fetele sau ca fată cu băieții?

Regula de bază în tabără: Fetele au întotdeauna lidere de grup. Băieții au întotdeauna lideri de grup bărbați. Grupurile mixte ar trebui conduse de o voluntară și de un voluntar. Pentru discuțiile de consiliere e valabil același principiu: voluntarii bărbați nu poartă discuții de consiliere cu fete, iar voluntarele nu poartă discuții de consiliere cu băieți.

Motivul: Vrem să-i ocrotim pe copiii și tinerii care ne-au fost încredințați, dar și pe voluntari. De aceea, voluntarii ar trebui instruiți dinainte cu privire la protecția copiilor și a tinerilor în tabără. Un „cod de conduită” și „certificatul de integritate comportamentală” sunt indispensabile pentru voluntari. La instruire trebuie lămurită și întrebarea: „Cum mă port, ca voluntar, cu copiii și tinerii?”

Resurse utile:

  • Politica de protecție a copilului, pas cu pas (apropiere și distanță, mecanisme de sesizare, proceduri în caz de suspiciune, numărul 119 și DGASPC): în ghidul nostru Cum îți planifici tabăra, secțiunea „3. Politica de protecție și prevenția”.
  • Un model complet de politică de protecție, cu un cod de conduită pentru angajați și voluntari: Politica de protecție (safeguarding) a copilului (Terre des hommes România).
  • Principii și model pentru organizații, cu un cod de conduită pentru angajați și voluntari: Politica de safeguarding (FONPC).

Versiunea în limba română: octombrie 2026