Despre seria de articole „Cum gândește Generația Z creștină din Germania?”

Generația Z e pe buzele tuturor, în mass-media și în lucrarea creștină cu tinerii. Cine vrea să afle lucruri mai precise despre această generație, pe baza datelor, se uită spre SUA sau spre Marea Britanie. Adesea, sondajele nu se referă concret la mediul creștin. Cum gândește, de fapt, Generația Z creștină din Germania? Thorsten Attendorn a participat la Barna Church CoLab „Discipling Gen Z” și a făcut el însuși un sondaj printre aproape 1.000 de tineri creștini din Generația Z din Germania. În această serie de articole, el împărtășește perspective și idei din CoLab și pune în discuție rezultatele sondajului său.

Când generațiile se îndepărtează una de alta

E momentul în care îți dai seama că distanța față de generația mai tânără nu doar crește tot mai mult, ci că s-ar putea ca și construirea unei punți să fie grea sau nedorită. O distanță tot mai mare nu e ceva nou pentru un om de 50 de ani care, ca tată, ca lider de tineret, ca profesor universitar, are de-a face cu oameni mai tineri. Dar ceva pare să fie diferit la această generație, Generația Z. Mă entuziasmează deschiderea ei, autenticitatea, dorința de înnoire. Dar îmi devine străină când, în deschiderea ei, devine unilaterală, în angajamentul ei, moralizatoare, iar în dorința de schimbare, disruptivă. În politică, în viața personală și mai ales în credință.

Generația Z, o generație aparte?

Ce e cu această Generație Z? De obicei, i se atribuie cei născuți între 1997 și 2012; în Germania, asta înseamnă în jur de 11,5 milioane de oameni: mii dintre ei sunt studenții mei, sute sunt participanți la zilele de tineret. Cinci dintre ei sunt: copiii mei.

Pe de o parte, această generație e cu siguranță o generație „normală”, aflată în dezvoltare, în adolescență. Pe de altă parte, e o generație aparte, din cauza experiențelor ei de viață. Pe scurt: din cauza crizelor (de la 11 septembrie până la schimbările climatice), lumea a devenit pentru ei un loc nesigur. Ca „digital natives”, sunt permanent conectați digital, mai mult global decât local. În această generație se produce marea cotitură în privința LGBTQ, a identității și autodeterminării, a dreptății și incluziunii. E o generație mai politică.

Viitorul e în mâna ei (al ei, al pământului și al societății): asta nu doar o face motivată, întreprinzătoare, responsabilă, ci creează și presiune și o copleșește.

Criza sănătății mintale, amplificată de COVID, și atenția tot mai mare față de sănătatea mintală privesc și frământă tocmai această generație.

Și ce se întâmplă cu credința? Generația Z e probabil cea mai diversă și cea mai puțin credincioasă. Youthscape descrie, în cel mai recent studiu al său (despre Marea Britanie), atitudinea acestei generații față de Dumnezeu drept „apatie caldă”. Dacă în Germania 1/3 din Generația Z crede deja că religia e dăunătoare pentru individ și pentru societate, atunci la a-religiozitate se adaugă și antireligiozitatea.

Vreau să știu mai precis: ce se întâmplă cu această generație, mai ales cu credința ei? Mă înscriu la Barna, institutul american de sondare a opiniei specializat pe mediul creștin, la Church CoLab „Discipling Gen Z”.

Generația Z în lume: credința în retragere, „no faither” în plină creștere

La Church CoLab: Savannah Kimberlin, care conduce Church CoLab în calitate de Associate Vice President of Church Engagement la Barna, prezintă în prima sesiune cele mai noi rezultate ale cercetării. Ea arată, pe baza marelui sondaj Open Generation, că procentul celor „no faith” din Generația Z din SUA a crescut la 25%. Față de generația anterioară, a milenialilor, e o creștere de 10 puncte procentuale. Dacă ne uităm la datele pentru Germania, scăderea numărului de creștini în Generația Z e și mai clară: aproximativ 40% spun că sunt fără religie, atei sau agnostici, iar aproximativ 50% încă se identifică drept „creștini”.

Generația Z, un răspuns la rugăciune?

Luke Lefevre (27 de ani) este fondatorul și directorul Consecrate și autorul cărții „Holy unto the Lord: Rediscovering the Joy of Holiness”. Când își exprimă convingerea fermă, din inimă, că această generație va trăi o trezire spirituală în America, simțim cu toții pasiunea lui pentru această generație, pentru Dumnezeu și pentru lucrarea Lui care aduce viață.

„Gen Z is not a culture but God’s answer to prayer, a harvest we did not sow.” (Luke Lefevre)

Nu pot asculta experiențele și viziunile lui Luke fără să-mi regândesc perspectiva asupra Generației Z, care în ultima vreme devenise totuși mai sceptică. O creștere explozivă a celor „no faither”? El vede cea mai deschisă generație care a existat vreodată. O generație pasionată, care vrea să influențeze lumea? Misiunea lui: să canalizăm pasiunea în acțiune și să dăm impactului un sens care se află în afara persoanei înseși: să primim cu smerenie chemarea și să-L înălțăm pe Isus!

Totuși, rămân și cu întrebări: este „deschiderea” poate mai mult curiozitate și lipsă de angajament? Este generația aceasta deschisă și față de creștinism? Sau e mai degrabă dezamăgire: față de generația mai în vârstă, față de instituții și mai ales față de credința creștină?

Sondajul: Generația Z creștină din Germania

Barna îi dă fiecărui participant la Church CoLab posibilitatea să facă un sondaj cu propriul grup-țintă. Particip, pentru că până acum există date mai ales din SUA și din Marea Britanie. Studiile pentru Germania sunt adesea mai vechi, foarte generale și nespecifice sau nu tratează tema pe care o caut. Și sondajul reprezentativ Barna „Open Generation”, prezentat la Church CoLab, reflectă o secțiune transversală a societății și cuprinde astfel, firește, mulți tineri din afara bisericilor. De aceea îmi fac propriul sondaj.

Respondenții: hotărâți pentru Isus, loiali bisericii, orientați spre Biblie, în creștere în credință

Prin diferite liste de distribuție, sondajul meu ajunge aproape exclusiv la creștini: aproape toți cei 961 de participanți (dintre care aproximativ 60% femei) sunt creștini (aproape exclusiv protestanți, respectiv „alți creștini”).

📊
Din graficul original (în germană): cele patru caracteristici de mai jos, comparate între participanții la acest sondaj și creștinii din Germania din sondajul Barna Open Generation. Baza datelor Barna: 24.870 de adolescenți între 13 și 17 ani din 26 de țări; în Germania, 1.006 respondenți, dintre care 504 creștini.

Respondenții au un profil creștin bine conturat: 80-90% dintre ei

  • citesc Biblia cel puțin de câteva ori pe săptămână,
  • au luat o decizie pentru Isus, care e încă valabilă,
  • participă săptămânal la serviciile de închinare și
  • consideră că credința devine tot mai importantă pentru viața lor.

Pentru comparație: dacă ne concentrăm pe „creștinii” din sondajul Barna Open Generation, la aceste patru caracteristici valorile sunt doar între puțin sub 10% și puțin peste 20%. Sondajul meu atinge deci, în interiorul creștinilor, un segment special. Respondenții sunt, împotriva tendinței dominante în generația lor, credincioși în mod asumat, trăiesc o viață hotărâtă cu Isus, citesc Biblia regulat și intens și merg cu loialitate la biserica lor.¹

Cum gândește Generația Z creștină din Germania?

Celelalte rezultate ale sondajului vor arăta:

  • Într-adevăr, participanții își descriu credința mai ales ca „în creștere” și remarcabil de stabilă, dar sunt împărțiți în privința felului în care să se poziționeze în cultura de azi.
  • Sunt plini de speranță, își trag bucuria și motivația din credință și din Biblie, dar, când citesc Biblia, se luptă și cu probleme și cu sentimente de vinovăție.
  • Starea lor emoțională e fragilă, stima de sine e slabă, iar destui dintre ei au convingeri nesănătoase.
  • Au prietenii bune și oameni care îi încurajează spiritual, dar relațiile lor sociale sunt pe alocuri precare, iar destui dintre ei sunt singuri.
Astfel, acest sondaj scoate la lumină potențialul și punctele la care mai e mult de lucru în Generația Z, dar și în învățătura și practica din biserică și din lucrarea cu tinerii.

În episoadele următoare voi prezenta rezultatele pe rând.

Ce valoare au pentru lucrarea cu tinerii cunoștințele despre o generație?

Poate fi util un astfel de sondaj despre o generație pentru lucrarea cu tinerii la nivel local?

Înțelegerea vremurilor

Cercetarea generațiilor nu e lipsită de controverse. În ultima vreme, Pew Research Center evită etichetele de generație, mai ales pentru că există riscul stereotipurilor și al simplificării excesive și pentru că atât delimitările din definiții, cât și posibilele cauze ale diferențelor (sau ale asemănărilor²) dintre generații sunt prea puțin dovedite științific. Bobby Duffy avertizează în cartea sa „The Generation Myth” împotriva stereotipurilor și recomandă ca, acolo unde există diferențe reale, cauzele să fie stabilite cât mai corect.

Totuși, e o calitate spirituală și o responsabilitate a liderilor să „înțeleagă vremurile”. Church CoLab a început cu o reflecție asupra următoarelor texte biblice:

  • 1 Cronici 12:32: „cei care au înțeles vremurile, astfel încât Israel să știe ce trebuie să facă”: o judecată corectă în cântărirea împrejurărilor vremii, ca să tragi de aici concluziile potrivite pentru acțiune
  • Neemia 2:11 și urm.: „m-am uitat cu atenție la zid”: înainte de lucrarea spirituală, o evaluare a situației reale de la fața locului, bazată pe fapte
  • Matei 16:3: „Fața cerului știți s-o pricepeți, dar semnele vremurilor nu le puteți pricepe?”: ce „e la ordinea zilei” din punct de vedere spiritual

Există trăsături ale tinerilor creștini pe care le au în comun, mai mult sau mai puțin, cu toate generațiile tinere. Există și particularități specifice acestei generații. În cele din urmă, acest sondaj a adus informații valoroase: iată afirmațiile unor tineri cu care eu și alții „lucrăm”, cu care avem relații și al căror bine, în toate privințele, ne interesează. Aceste răspunsuri trebuie luate în serios.

Nu generații întregi, ci indivizi, la nivel local

Totuși: statisticile nu înlocuiesc privirea îndreptată spre fiecare persoană. Înaintea lui Dumnezeu și în relațiile personale contează fiecare om în parte, nu „o generație”. Tinerii din Generația Z nu se pot ascunde în spatele etichetei unei generații, iar liderii de tineret sau conducerea bisericii nu se pot rezuma la a invoca fenomene ale generației.

Aceste rezultate pot și ar trebui să fie aduse în discuție la nivel local, cu propriul grup-țintă, verificate și dezbătute. Concluziile trebuie înțelese și interpretate potrivit; apoi pot urma fapte și se pot schimba și propriile atitudini.

Cum? Să punem întrebări bune. Să creăm spațiu ca să ascultăm. Să descoperim relevanța și binele din Biblie. Să-L punem în centru pe Isus cel viu. Să trăim o ucenicie autentică, dând exemplu și trăind-o împreună cu ei. Să găsim formate potrivite pentru implicarea acestei generații.

Datele nu doar arată în ce stare se află acești tineri creștini, ci ridică și întrebări pentru învățătura și practica din biserică și din lucrarea cu tinerii.

În cele din urmă, e nevoie (poate mai mult ca oricând) de întâlnirea cu fiecare om în parte, și anume de întâlnirea lui Isus cu fiecare om.
💡
Despre metodologia studiului
Pentru sondaj, Barna a pus la dispoziție pe platforma Gloo un chestionar online standardizat, completat cu întrebări proprii. Sondajul a avut loc în aprilie/mai 2023. Prin diferite canale a fost vizată grupa de vârstă dintre 15 ani și în jur de 25 de ani, din lucrarea cu tinerii evanghelică, orientată spre Biblie. Aproape toți cei 961 de participanți (dintre care aproximativ 60% femei) sunt creștini (protestanți, respectiv „alți creștini”; 1% sunt catolici; 1% sunt agnostici). Nu s-a întrebat dacă sunt adolescenți sau tineri adulți; cunoaștem doar statutul: elevi / cu școala terminată (fiecare categorie în jur de 15%), studenți (30%) sau „alții” (40%).

Recomandare pentru interpretare: „Mergi mereu pe răspunsul cel mai puternic”
Pentru interpretarea comparativă a sondajelor sale, Barna recomandă să se ia în considerare în primul rând răspunsul cel mai puternic („always”, „strongly”), chiar dacă un răspuns mai moderat („usually”, „somewhat”) are procente mai mari.

Generația Z creștină din Germania în comparație
În această serie de articole se fac des comparații cu studiul Barna Open Generation. Datele acestui studiu global reprezentativ, pentru grupa de vârstă 13-17 ani, sunt disponibile online și pot fi sortate după diferite categorii (țări, profiluri de credință, …). În funcție de temă, de datele disponibile și de cât de comparabile sunt întrebările, m-am uitat la respondenții „globali” sau la cei „germani” și i-am reprezentat pe „toți” sau doar pe „creștini” (Christian ID = declarația proprie de apartenență la grupul de credință al creștinilor) sau am făcut încă o distincție între „creștinii nominali”, pe de o parte (nominal Christians, care se numesc creștini fără să fi luat o decizie pentru Isus), și „creștinii hotărâți”, pe de altă parte (committed Christians, care se numesc creștini și au luat o decizie pentru Isus).

Din punct de vedere statistic, Barna a folosit la CoLab, pentru comparație, o cohortă de „US practicing Christians”, care au un profil asemănător, dar au valori semnificativ mai mici la frecvența cititului Bibliei (sub 50%, față de aproximativ 90%, își folosesc Biblia cel puțin de câteva ori pe săptămână).

Pentru comparație, m-am uitat și la adolescenții/tinerii adulți „bible engaged”. Este un subgrup din studiul Open Generation. Tinerii din Generația Z „bible engaged” au o părere foarte bună despre Biblie și o citesc de mai multe ori pe săptămână. Această definiție se potrivește pentru marea majoritate a participanților la sondajul meu.

Dacă e vorba de tineri „foarte religioși” în sensul lui Huber, așa cum apar în studiul despre tineri Empirica 2018, se poate doar presupune, dar nu se poate decide în mod sigur, pentru că lipsește o întrebare explicită în acest sens, mai ales despre centralitatea, dar și despre conținutul religiozității.

Concluzie și pașii următori

Pe scurt: caracteristicile Generației Z creștine din Germania (episodul 1)

Într-o generație tot mai marcată de „no faith”, respondenții se remarcă prin:

  • o hotărâre durabilă pentru Isus;
  • o mare loialitate față de biserică, exprimată prin participarea regulată la serviciile de închinare;
  • o mare prețuire și o folosire regulată (de mai multe ori pe săptămână) a Bibliei;
  • o importanță tot mai mare a credinței pentru viață, în ultima vreme.

Trambulină pentru aplicarea la nivel local
Youthscape a formulat, pentru proiectul său Translating God, întrebări-trambulină generale, care pot fi folosite pentru fiecare dintre episoadele următoare.

Întrebări-trambulină generale pentru tineri:

  • Crezi că aceste cifre arată corect cum gândește, simte și crede generația ta?
  • Te surprinde ceva?
  • Te neliniștește ceva?
  • Ți se pare ceva încurajator?
  • Care ar fi mesajul-cheie pe care adulții ar trebui să-l audă pe baza acestor cifre?

Întrebări-trambulină generale pentru liderii de tineret:

  • Crezi că aceste cifre arată corect cum gândește, simte și crede generația tânără?
  • Te surprinde ceva?
  • Te neliniștește ceva?
  • Ți se pare ceva încurajator?
  • Cum te pot ajuta aceste informații în lucrarea cu tinerii?

Întrebări-trambulină specifice pentru acest episod

  • Ce crezi despre faptul că tot mai mulți adolescenți și tineri adulți se încadrează la „no faith”? Eventual: tu cum te raportezi la asta? Cunoști îndoielile legate de credință?
  • Cât de importante ți se par aceste lucruri pentru creștini: cititul Bibliei, mersul la biserică, hotărârea pentru Isus și faptul că credința capătă tot mai multă importanță?
  • A devenit credința mai importantă pentru tine în ultima vreme? Ce a dus la asta?
  • Ai luat o decizie pentru Isus? Ce înseamnă asta, practic, pentru tine?
  • Ai contact (în afara familiei tale) cu oameni din generații mai în vârstă sau mai tinere? Ce te interesează la ei? Ce ți se pare pozitiv, ce ți se pare ciudat? Ce întrebări ai pentru ei? Ce crezi că gândesc ei despre tine? Cât de bună e relația cu ei?

➡️ Continuă cu episodul 2

Resurse

Studiul Barna Open Generation poate fi obținut de la Barna. Rezultatele detaliate ale sondajului se găsesc la Explore the Data, Barna Group. Traducerea în germană a părții despre Germania din raport a fost publicată recent de Alpha, ca raportul „Die offene Generation”. O parte din rezultatele sondajului meu despre Generația Z creștină din Germania a fost publicată în același timp la Alpha, sub titlul „Entdecke, wie die christliche Gen Z tickt” (în germană).

Despre Generația Z din perspectivă creștină

  • Alpha/Barna, Die offene Generation, 2024 (în germană)
  • Alpha, Entdecke, wie die christliche Gen Z tickt, 2024 (în germană)
  • Barna, The Connected Generation, 2019
  • Barna, The Open Generation, 2022
  • CVJM Hochschule, empirica Jugendstudie, 2018 (în germană)
  • das baugerüst, 1/20, Junge Erwachsene (mai multe articole, în germană)
  • Pulse/SMD/Alpha, Gen Z erreichen, 2023 (în germană)
  • Siebald, Generation X, Y, Z: Was können Gemeinden von der Generationenforschung lernen?, Institut für Ethik & Werte, newsletter octombrie 2019 (în germană)
  • SMD transparent, Generationengefüge, martie 2024 (mai multe articole, în germană)
  • Truestory, Gen Z meets Jesus, 2023 (în germană)
  • Youth Inside/OneHope, Generation Z, 2020 (în germană)
  • Youthscape, Translating God, 2023/24

Statistici și studii generale

  • Schnetzer/Hampel/Hurrelmann, Jugend in Deutschland, Trendstudie 2023 (în germană)
  • Shell, 18. Shell Jugendstudie, 2019 (în germană)
  • Statista, Generation Z in Deutschland, 2024 (în germană)

Note

  1. Unele dintre aceste caracteristici seamănă cu cele ale tinerilor „foarte religioși” din studiul despre tineri Empirica 2018 (acolo: cititul Bibliei de mai multe ori pe săptămână 58,7%; participarea săptămânală la serviciul de închinare 67,6%). Dacă îndeplinesc acest profil în ansamblu nu se poate spune însă cu siguranță pe baza datelor colectate.
  2. Studii ca „Jugend in Deutschland Trendstudie 2023” arată o stabilitate remarcabilă a valorilor de la o generație la alta.

Versiunea în limba română: octombrie 2026