Episodul 5: Viața de credință a Generației Z creștine, între zel și sentimente de vinovăție

Generația Z creștină e hotărâtă pentru Isus și foarte orientată spre Biblie. Cum trăiesc tinerii din Gen Z această ancorare solidă în Biblie și această dedicare, ce efect au ele asupra vieții lor interioare și asupra relațiilor lor?

Cât de des citesc Biblia tinerii din Gen Z din toată lumea?

Doar puțini europeni participă la Barna Church CoLab. Datele sondajelor ne fac să conștientizăm cât de mult se îndepărtează lumile una de alta când e vorba de credință, de Biblie, de Isus: Barna a măsurat în sondajele sale cât de implicată în citirea Bibliei („bible-engaged”¹) sau cât de deschisă față de Biblie² este Generația Z. În timp ce în țări ca Filipine, Kenya sau Brazilia până la 20%, iar în Africa de Sud și în Nigeria chiar în jur de 30% din Generația Z sunt implicați în citirea Bibliei, în lumea occidentală sunt doar câțiva: în SUA 9%, în Europa între 1% și 5%; mulți sunt totuși „deschiși”.

Pe măsură ce adolescenții cresc și devin tineri adulți, folosirea Bibliei scade apoi vizibil. Totuși, în SUA, cititul Bibliei în Generația Z a reînviat în ultima vreme: 56% dintre adolescenți sunt curioși în privința Bibliei/a lui Isus, iar 21% din Generația Z citesc Biblia mai des decât în 2023. Tot acolo, mai mulți adolescenți și tineri adulți (și anume peste 50%) afirmă că mesajul Bibliei le-a schimbat viața.

Germania e pe ultimul loc, cu doar 1% din Generația Z implicați în citirea Bibliei; 55% sunt deschiși față de Biblie, iar 44% au o părere negativă despre Biblie și/sau nu o citesc (aproape) niciodată. Și adolescenții și tinerii adulți creștini citesc destul de rar Biblia: ¾ din Generația Z creștină nominală din Germania nu citesc deloc Biblia sau o citesc cel mult o dată sau de două ori pe an, iar la creștinii hotărâți procentul e de 40%; doar puțin sub 1/3 din Generația Z creștină hotărâtă din Germania citește Biblia cel puțin o dată pe săptămână.³

Implicarea în citirea Bibliei face diferența

Cine citește intens Biblia o duce (statistic) mai bine din multe puncte de vedere?! Un rezultat remarcabil al cercetărilor Barna este că implicarea în citirea Bibliei se corelează foarte puternic cu valori pozitive (și anume mult mai pozitive decât la tinerii din Gen Z doar deschiși față de Biblie sau neimplicați în citirea ei⁴), de exemplu la stima de sine și încrederea în propriile puteri (aproximativ 50%, față de aproximativ 30%), la importanța pentru alții (aproximativ 50%, față de 30%), la sentimentul de apartenență la biserică (77%, față de 20-40%), la sensul și scopul vieții (84%, față de 25-40%). Și grija pentru mediu, pentru cei săraci și generozitatea fac parte din sistemul de valori al celor implicați în citirea Bibliei (în jur de 50%, față de 20-30%, le-au acordat activ prioritate). 60-80% dintre cei implicați în citirea Bibliei se cred în stare să aibă un „impact” (sub diferite forme), față de 30-60% în media Generației Z. Dacă folosești un indice al înfloririi personale (Flourishing Index), „resilient disciples”⁵ au scoruri semnificativ mai mari decât media Generației Z.

Sondajul meu printre tinerii din Generația Z creștină din Germania nu arată această corelație în aceeași măsură. Dimpotrivă, valorile respondenților sunt în parte considerabil sub cele ale tinerilor din Gen Z din toată lumea implicați în citirea Bibliei, de exemplu: stima de sine (12%, față de 53%); importanța pentru alții (15%, față de 48%), sentimentul de apartenență la biserică și înțelepciunea practică primită de la biserică (50%/30%, față de aproximativ 80%), sensul și scopul vieții (44%, față de 84%).⁶ E justificată concluzia că Biblia, deși folosită intens, ajunge prea puțin în suflet, în relații și „în viață”? Ce alte motive ar putea exista?

Generația Z creștină din Germania: apropiată de Biblie, plină de viață și motivată, dar și cu sentimente de vinovăție, cu confuzie și cu probleme.

Generația Z implicată în citirea Bibliei, în tensiunea legată de „adevăr”

Cât despre Generația Z creștină din Germania, respondenții sunt foarte „bible-engaged”⁷:

• Citesc Biblia regulat (peste 50% citesc Biblia zilnic, 88% cel puțin de mai multe ori pe săptămână).
• Au și o părere foarte bună despre Biblie: după părerea lor, ea este „o sursă a adevărului” (93%),⁸ „complet exactă în toate principiile pe care le învață” (84%)⁹ și „relevantă pentru vremea de azi” (97%).¹⁰

Tema „adevărului” e extrem de importantă: Isus este Adevărul, Cuvântul Tatălui este adevărul, Duhul adevărului călăuzește în adevăr; așa reiese deja numai din ultimele cuvinte ale lui Isus, după Ioan 14-17. În același timp, tema e controversată: la problema filozofică a adevărului absolut se adaugă, în privința Bibliei, și întrebarea cât de mult are ea nevoie de interpretare și cât de legată e de vremea ei.

Respondenții se află în această zonă de tensiune: au o părere foarte bună despre adevărul, exactitatea și actualitatea Bibliei. Adevărul e și pe primul loc între lucrurile pe care le au sau le caută în credință. În învățătura lui Isus, preferă ceea ce e „adevărat/demn de încredere” în locul a ceea ce e „bun”. În același timp, au dat corectitudinii și faptului de a fi informat în credință o importanță clar mai mică decât sincerității. Mulți spun că au o credință fermă și matură, unii sunt și nesiguri și plini de îndoieli.

Ce sentimente trezește Biblia?

Eram curios ce sentimente trezește Biblia în respondenți.¹¹ Partea frumoasă: aproape tuturor le place să citească Biblia, iar 60% dintre ei spun că le place „mult”. Mă emoționează când câte ¾ și mai mult dintre participanți numesc sentimente pozitive, cum ar fi că se simt iubiți (87%), în pace (79%), motivați și plini de viață (câte 75%). Pentru mulți, Biblia e și ceva care îi entuziasmează („excited”) și le dă putere („empowered”) (55%, respectiv 50%). Valorile acestea sunt impresionante, pentru că sunt de cele mai multe ori de două ori mai mari sau chiar mai mult decât valorile creștinilor din sondajul Open Generation, dar și semnificativ mai mari decât la grupul de comparație al creștinilor practicanți din SUA („US practicing Christians”). Arată aceste rezultate „urme ale binecuvântării” Cuvântului lui Dumnezeu în omul lăuntric, atunci când te lași atins de el și îl folosești intens? Aceste puncte tari ar trebui întărite!

Imaginea e însă ambivalentă, așa cum am arătat deja la tema „sănătății emoționale”,¹² și cum arată și alte sentimente trezite de cititul Bibliei: surprinzător de des, respondenții spun că Biblia le trezește sentimente de vinovăție (57%) și confuzie (46%); cifrele sunt mari nu doar în termeni absoluți, ci și relativi: toate grupurile de comparație rămân aici, fără excepție, la valori mici, de o singură cifră (!).¹³

Mă întreb de unde ar putea veni astfel de sentimente de vinovăție. Cu siguranță, lucrurile diferă și de la persoană la persoană. Te-ai putea simți „vinovat” pentru că…

• … nu atingi măsura de studiu biblic pe care, chipurile, o „datorezi” (frecvență, intensitate, durată…), nu înțelegi unele lucruri (vezi mai jos) etc.; e ceva asemănător cu presiunea de a fi perfect;¹⁴ dar părtășia cu Dumnezeu, care se exprimă prin Biblie, rugăciune, liniște, nu e o competiție; harul nu se poate obține prin performanță;
• … observi o discrepanță între ideal și realitate, între credința de la biserică și cea de zi cu zi sau și între Biblie și mediul în care trăiești; posibil ca asta să contribuie și la sentimentul larg răspândit de „confuzie”; să fii blând cu tine însuți când nu-ți atingi idealurile și să continui să crești și să lucrezi la lipsurile tale cu o motivație sănătoasă, fără sentimente de vinovăție, e cu siguranță un proces de învățare;
• … într-o anumită situație, când citești Biblia, asculți o predică etc., ești convins concret și personal de păcat, pentru că Cuvântul lui Dumnezeu este „viu și eficient” (Evrei 4); n-ar trebui oare ca iertarea pe care o primesc respondenții (1 Ioan 1:9; Mica 7:18 și urm.; Efeseni 1) să aibă „ultimul cuvânt” în fața sentimentului de vinovăție?¹⁵ Psalmul 32:1 îi numește „fericiți” pe cei cărora le sunt iertate păcatele.
• … Biblia e, ca teme și ca atmosferă, puternic „încărcată de vinovăție” sau se transmite, poate ancorată și în liturgie, o imagine de sine a credinciosului în care vina e în prim-plan. Oricum, sar în ochi valorile mari, în același timp, la „iubit” și la „vinovat”. Ar putea asta să reflecte o învățătură de felul: „Sunt iubit, dar…” (sau „Sunt vinovat, dar…”)? Cu astfel de sentimente de vinovăție s-ar potrivi unele convingeri,¹⁶ de exemplu frica larg răspândită de păcat, ideea că Dumnezeu n-ar mai merge cu tine dacă nu-I ești credincios, că ai fi un ratat etc.

Probleme la cititul Bibliei

Participanții își folosesc intens Biblia, dar în același timp au probleme considerabile cu cititul Bibliei, și anume mult mai multe decât grupurile de comparație: atât la creștinii practicanți din SUA, mai puțin apropiați de Biblie, cât și la cei implicați în citirea Bibliei, valorile de comparație la aceste „întrebări despre probleme” sunt fără excepție sub 20%, respectiv 15%, și în parte sub 10%.

Pe primul loc pe lista problemelor se află faptul că nu înțeleg tot (64%). Nu sunt doar cazuri izolate cei care nu știu de unde să înceapă și cum să aplice ce au citit (fiecare categorie în jur de 20%). Totodată, aproape 10% nu au pe nimeni care să-i ajute; aproximativ 75% au avut mentori care i-au învățat să citească Biblia, ceea ce e mult mai puțin decât în grupurile de comparație, în care aproape toți respondenții au avut mentori (de cele mai multe ori, mai mulți). Poate că în aceste probleme de înțelegere se află una dintre cauzele sentimentului de confuzie pe care aproape jumătate dintre respondenți îl cunosc când citesc Biblia (vezi mai sus). Pentru puțin sub 20% dintre respondenți, confuzia e și o trăsătură a credinței.¹⁷

Alte probleme numite des sunt mai ales, deloc surprinzător, distragerea (51%) și timpul prea puțin (34%). Aici îți vin în minte distragerea și concurența pentru timp, mai ales prin folosirea intensă a media, dar și problema larg răspândită a stabilirii priorităților. „Prea multă presiune” numesc explicit 10%, dar și celelalte probleme par să trădeze, în parte, o anumită presiune a așteptărilor.

Care e o abordare bună a Bibliei?

La Barna Church CoLab se discută intens cum ar putea arăta o abordare bună, având în vedere importanța centrală a Bibliei. Toți sunt de acord că Biblia (și Dumnezeu) vrea să fie nu doar înțeleasă, ci și trăită: „cunoașterea” în care cresc credincioșii (2 Petru 1) nu se limitează la minte. Lisette Fraser (coach la Fuller Youth Institute și Tenx10) subliniază că legătura Bibliei cu viața practică e indispensabilă: cu nevoile, așteptările, speranțele și „agendele” care o frământă pe această generație.

Poate că aici e nevoie să recuperăm ceva. „Puternici în învățătură, nu atât de puternici în viață”? Faptul că Biblia, Isus, credința fac bine nu e prezent în mintea multora și totuși e un factor care poate motiva și mobiliza.

Shane Sanchez (Director of High School Content la editura creștină Orange) ridică întrebarea dacă felul în care răspunde Generația Z, la care sfințenia și adevărul Bibliei stau în prim-plan înaintea relevanței ei și a bucuriei, nu e și o urmare a conflictelor care au fost în centrul atenției la generațiile trecute?

Lisette și Shane recomandă și ca învățătura să nu se concentreze doar pe „ce” gândești, ci mai mult pe „cum”. Asta ne dă de gândit: trăim într-o vreme a întrebărilor, a îndoielilor și a crizelor. Ajutorul nu stă, probabil, în predicarea unilaterală a unor poziții „fără întrebări” (acel „ce”).

Cu atât mai important e ca tinerii creștini să poată răspunde singuri și convingător, pe baza Bibliei, la întrebările pe care le au oricum (adică acel „cum”).

Dacă în studiul biblic e vorba, în același timp, de mai mult decât de conținut, de mai mult decât de înțelegere, e nevoie de o metodă potrivită, cu mai mult dialog decât monolog, cu spații protejate pentru întrebări și îndoieli, cu discuții personale despre credință/despre Biblie.

Ce atitudine are Generația Z față de Isus?

Ce atitudine are această generație față de Isus? Savannah Kimberlin ne surprinde cu rezultatele sondajelor ei: Generația Z din toată lumea are o imagine foarte pozitivă despre Isus. Pe de altă parte, răspunsurile arată, chiar și la Generația Z creștină, puțină substanță cristologică.

Cunoștințe șubrede despre Isus

Puțin peste jumătate dintre adolescenții din toată lumea sunt creștini (52%): 30% dintre adolescenți sunt creștini nominali, iar 22% sunt creștini hotărâți.¹⁸ În Germania, 41% dintre adolescenți sunt creștini nominali și 10% creștini hotărâți.

Convingerea privind adevăruri biblice importante despre Isus e șubredă, chiar și printre creștini: că Isus a fost răstignit cred doar aproximativ 50% dintre adolescenții creștini nominali din SUA, respectiv 60% la nivel global; 44-49% dintre adolescenții creștini din SUA cred în învierea, respectiv în revenirea lui Isus; doar o treime dintre adolescenții creștini din toată lumea cred că poți comunica cu El. În Germania, valorile corespunzătoare sunt de fiecare dată sub nivelul global: la creștinii hotărâți, 40-60% sunt de acord cu aceste afirmații esențiale ale mărturisirii de credință. Cifrele pentru creștinii nominali sunt și mai mici (de exemplu, „A fost o persoană reală”: creștini hotărâți 48% (!), creștini nominali 32%; „A înviat”: 53%/26%; „Poți comunica cu El”: 32%/12%).

Isus are o imagine pozitivă, chiar și printre necreștini

O perspectivă surprinzătoare și motivantă ne oferă Savannah când arată că Isus are o imagine pozitivă, și nu doar printre creștini. Reputația Lui e mai bună decât cea a creștinismului, a bisericilor sau a creștinilor. Asta dă de gândit! Pe de o parte: ce posibilități oferă asta ca să-L punem pe Isus acolo unde Îi e locul: în centru! Pe de altă parte: ce „fronturi” inutile, contraproductive deschid eu, ca creștin, și deschid bisericile față de cei de altă credință?¹⁹

La întrebarea ce crezi despre Isus, fiecare dintre variantele de răspuns pozitive obține cel puțin de două ori mai mult decât cea mai votată variantă negativă: El dă speranță, Îi pasă de oameni, e demn de încredere; aceste răspunsuri le dau aproximativ 40-45% dintre respondenți. Toate afirmațiile negative sunt, în schimb, la valori de o singură cifră: e cunoscut pentru lucrurile împotriva cărora este; judecă; e irelevant etc. Întrebați care sunt cele mai importante cinci trăsături ale lui Isus, respondenții pun iertarea (El oferă iertare și i-a iertat pe cei care I-au făcut rău) pe primele două locuri, iar trăsăturile „mai dure” (e autoritar, Rege, Domn) sau „mai dificile” (Slujitor, Prieten al păcătoșilor, respins de conducătorii religioși) ajung pe ultimele locuri.

Și un sondaj printre tinerii de 12-17 ani din Marea Britanie a ajuns la concluzia că dragostea lui Dumnezeu, dar apoi și puterea Lui, sunt atractive. Totuși, respondenții au fost de acord cu asta mai degrabă la un nivel abstract. Forma concretă (creștină) pe care a luat-o dragostea Lui în Isus, mai ales în slăbiciunea și în moartea Lui, dar și faptul că Dumnezeu vrea să fie cu noi sau în noi, li s-au părut respondenților mai puțin atractive sau chiar deranjante; la fel de greu le-a fost cu dreptatea lui Dumnezeu, cu faptul că au nevoie de mântuire sau cu ideea schimbării personale.

Partea bună: pare ușor să pornești de la un interes care există deja, chiar dacă e destul de superficial; mai pretențios pare să sapi apoi mai departe și mai adânc, până la Evanghelia creștină.

Generația Z creștină din Germania: Isus înseamnă adevăr și bucurie

Față de afirmațiile cristologice fundamentale ale Bibliei, respondenții arată un grad foarte mare de acord: că Isus a fost o persoană reală, Dumnezeu în formă umană, că a fost răstignit, a înviat și va reveni obține de fiecare dată aproape 100%. La fel de convinși sunt respondenții că El vrea să aibă o relație personală cu oamenii, că e activ azi în lume și că poți comunica cu El. În schimb, doar 54% văd în El un lider religios; 91% cred că a făcut minuni, iar 82%, că S-a implicat pentru dreptate. Când trebuie să aleagă ce e mai important pentru ei, ca învățătura lui Isus să fie adevărată și demnă de încredere sau ca ea să facă bine în lume, peste 80% aleg prima variantă.

Această convingere doctrinară se „potrivește” cu orientarea puternică spre Biblie a participanților. Dar cum stau lucrurile cu relația lor personală cu Isus?

În sondajul printre tinerii din Generația Z creștină din Germania, 87% dintre respondenți au luat o decizie personală pentru Isus. Că această relație cu Isus le aduce „bucurie și împlinire profundă” confirmă „puternic” 58% și „oarecum” 35%. Având în vedere formularea ambițioasă (bucurie și împlinire „profundă”), e o valoare impresionantă, care ar trebui să spună ceva și despre sensul²⁰ și fericirea vieții. Se pare însă că există și diferențe culturale sau de mentalitate: respondenții se situează aici, atât în comparație cu creștinii hotărâți, cât și cu tinerii din Gen Z implicați în citirea Bibliei, mai jos decât grupurile corespunzătoare de la nivel global (75%/83%), dar mai sus decât Generația Z din Germania (46%/38%).

Cum poate fi adusă această generație în legătură cu Isus?

Cum poate arăta, la această generație, faptul că Isus stă în centru? Keithen Schwahn, pastor de tineret la Church for the City din New York, ne impresionează cu îndemnul lui simplu, care merge la inimă: „Veniți și veți vedea!” (Ioan 1:39). Să-L prezinți pe Isus ca pe Persoana Care e răspunsul la dorurile mele, în locul unei atitudini de „vânzător de mașini la mâna a doua”, ca și cum te-ai simți obligat să lauzi un produs nedorit, pe care nu-l cumpără nimeni.

„First relational, then transformational”: această ordine o subliniază și Clark Giansanti (student în anul al treilea la Biola University, California, membru în NextGen Ministry al Global Leadership Summit): să construiești relații și apoi să transmiți puterea lui Isus care schimbă și transformă, inclusiv rolul pe care îl au tinerii în acest proces. Mă atinge în mod deosebit felul în care Keithen subliniază importanța rugăciunii: nu ca „program de deschidere” al unei întâlniri, ci ca mărturie de credință autentică, valoroasă în sine, prin care celor prezenți li se poate transmite cum pot arăta dedicarea și legătura cu Dumnezeu.

Concluzie și pașii următori

Pe scurt: trăsăturile Generației Z creștine din Germania, episodul 5

• o temelie foarte solidă (citire și învățătură) în Biblie și în privința lui Isus
• sentimente pozitive puternice când citesc Biblia
• surprinzător de multe sentimente de vinovăție, confuzie și probleme la cititul Bibliei; comparativ, puțini mentori pentru cititul Bibliei
• hotărâre puternică pentru Isus, precum și bucurie și împlinire prin El
• o viziune clară asupra importanței adevărului/credibilității și a dreptății în învățătura lui Isus, în timp ce „binele” rămâne în urmă
• mai slab pregătiți interior și în relații decât alți adolescenți și tineri adulți creștini din toată lumea (atât cei orientați spre Biblie, cât și tinerii creștini hotărâți, mai pragmatici)

O trambulină pentru lucrarea ta cu tinerii
Întrebările următoare te pot ajuta să verifici rezultatele sondajului în propriul grup de tineri și să discutați temele mai în profunzime:

• Ce i-ai răspunde cuiva care te întreabă de ce consideri Biblia relevantă pentru vremea de azi?
• Ai o explicație pentru faptul că tinerii care au o părere foarte bună despre Biblie și o citesc intens primesc mai mult de la biserica lor, cred mai puternic în efectul rugăciunilor, au o chemare mai puternică, sunt mai mulțumiți de viața lor și simt mai mult că sunt importanți pentru alți oameni?
• Ce texte din Biblie te ajută să te simți iubit, motivat, plin de viață?
• Care ar putea fi motivul pentru care mulți au sentimente de vinovăție când citesc Biblia?
• Unde ai, de exemplu, dificultăți să înțelegi Biblia sau să aplici ce ai citit?
• Ce te ajută să nu te lași distras când citești Biblia?
• Descrie-i cuiva care nu are o relație personală de credință cu Isus, concret și plastic, de ce învățătura lui Isus e bună pentru lume și ce anume îți aduce bucurie și împlinire la Isus!

⬅️ Înapoi la episodul 4

Resurse

• Barna, The Open Generation
• The American Bible Society, State of the Bible, 2023
• The American Bible Society, State of the Bible, 2024
• Youthscape, Translating God, 2023/2024

Note

1. Implicați în citirea Bibliei („bible-engaged”) = au o părere foarte bună despre Biblie (adică o consideră Cuvântul lui Dumnezeu, fără greșeli sau cel mult cu puține greșeli) și o citesc de mai multe ori pe săptămână. În medie, un adolescent implicat în citirea Bibliei are (sau a avut) patru persoane diferite care l-au învățat să citească și să studieze Biblia (de cele mai multe ori părinți, pastori, mentori, lideri de la grupele de copii sau de tineret, alți membri ai familiei sau membri ai unui grup mic).
2. Deschiși față de Biblie = au o părere foarte bună despre Biblie, o și citesc (chiar dacă mai rar decât cei implicați în citirea Bibliei) sau au o părere neutră (adică nu foarte bună, dar nici negativă) despre Biblie. Neimplicați în citirea Bibliei sunt toți ceilalți, adică grupul care are o părere negativă despre Biblie și/sau nu o citește (aproape) deloc.
3. Creștinii hotărâți sunt, după definiția Barna, cei care se identifică drept creștini și au luat decizia personală de a-L urma pe Isus Cristos. Creștinii nominali sunt cei care se identifică drept creștini, dar nu au luat decizia personală de a-L urma pe Isus Cristos.
4. Tinerii din Gen Z (doar) „deschiși” față de Biblie au aproape aceleași valori ca cei „neimplicați”: atitudinile lor față de întrebările menționate diferă de fiecare dată doar cu câteva puncte procentuale, de cele mai multe ori foarte puține.
5. Ucenici rezilienți = participă la viața bisericii cel puțin o dată pe lună și se implică nu doar la serviciile de închinare; încredere fermă în autoritatea Bibliei; dedicare personală față de Isus și credință în moartea și învierea Lui; dorința de a schimba societatea, pornind de la credință.
6. Vezi episodul 2.
7. Și se situează în zona grupului de tineri „foarte religioși” din studiul despre tineri Empirica 2018: acolo, frecvența cititului Bibliei: o dată pe săptămână 16,8%; de mai multe ori 30,9%; (o dată sau de mai multe ori) zilnic 27,8%.
8. Întrebarea: Is this statement true of you? „I believe the Bible is a source of truth.”
9. Întrebarea: Is this statement true of you? „I believe the Bible is totally accurate in all of the principles it teaches.”
10. Întrebarea: Is this statement true of you? „I believe the Bible has teachings that are relevant to the world today.”
11. Întrebarea: „How does the Bible make you feel? Select all that apply.”
12. Vezi episodul 2.
13. La tinerii „foarte religioși” din studiul despre tineri Empirica 2018, sentimentele pozitive și negative erau distribuite astfel, pe o scală de la 1 la 5: recunoștință (4,5), dragoste (4,2), ocrotire (3,9), iertare (3,2); vinovăție (3,2), dezamăgire (2,5), mânie pe Dumnezeu (2,2), frică (1,9).
14. Vezi episodul 2.
15. Cf. studiul despre tineri Empirica 2018, în care iertarea și vinovăția erau la egalitate (vezi mai sus).
16. Vezi episodul 4.
17. Vezi episodul 4.
18. Creștinii hotărâți sunt, după definiția Barna, cei care se identifică drept creștini și au luat decizia personală de a-L urma pe Isus Cristos. Creștinii nominali sunt cei care se identifică drept creștini, dar nu au luat decizia personală de a-L urma pe Isus Cristos.
19. Despre „dos and don'ts” ale Evangheliei, vezi episodul 3.
20. Despre asta, vezi episodul 4.
21. Vezi episodul 1.
22. Vezi episodul 1.

Versiunea în limba română: octombrie 2026

Rămâi la puls.

Pulse în română abia a început: materiale gata de folosit pentru lideri de tineret, părinți și educatori, gratuit. Te anunțăm când apare ceva nou.

Mă abonez

Aproape gata: verifică-ți e-mailul și confirmă abonarea.

Fără spam. Te poți dezabona oricând.