Seria „New Adults” pe scurt
1. New Adults: undeva între adolescență și viața de adult
2. Identitatea între eu și noi (Cum se formează identitatea? Partea 1)
3. Identitatea între opțiune și decizie (Cum se formează identitatea? Partea 2)
4. Identitatea între a fi și a te schimba (Cum se formează identitatea? Partea 3)
5. New Adults și Vestea Bună: puncte de legătură

Sunt imaturi și lipsiți de autonomie, egoiști și fără direcție și nu pot sau nu vor să devină adulți.¹ Așa se poate citi în nu puține lucrări de specialitate, pentru că ei, așa-numiții tineri adulți, pur și simplu nu împlinesc așteptările pe care ceilalți le au de la ei.

Dar ce fel de așteptări sunt acestea, mai exact, și de unde vin, de fapt?

Erikson (anii 1960) a fost un psihanalist destul de cunoscut, iar unul dintre cele mai mari merite ale lui este că s-a ocupat intens de etapa adolescenței și a introdus conceptul de identitate.² Cine sunt eu? Cine voi deveni și cine vreau să fiu? Acestea sunt întrebările care țin de identitate³ și, potrivit lui Erikson, ar trebui să-și găsească răspunsul până la sfârșitul adolescenței, adică până pe la 18 ani.

Havighurst (anii 1970), specialist în psihologia dezvoltării, a dat o formă concretă ideii de identitate și a prezentat sarcini de dezvoltare care sunt expresia acestei formări a identității.⁴ Printre ele se numără, de exemplu, asumarea propriului rol de gen, acceptarea propriului corp, desprinderea de părinți, pregătirea pentru o profesie, pentru căsătorie și pentru viața de familie.⁵ Când ai bifat toate sarcinile, ți-ai găsit identitatea. La 18 ani. Uf… pentru urechile noastre și pentru lumea de azi, asta sună a stres serios și, ei bine, cam nerealist. Dar asta nu e tot. Pentru că, odată ce ai atins toate acestea, nimic nu mai stă în calea sarcinilor vârstei de tânăr adult. Din ele fac parte, printre altele, alegerea partenerului, întemeierea unei familii, creșterea copiilor și administrarea unei gospodării, intrarea în viața profesională și grija pentru binele comun.⁶

Presiunea e reală.

E adevărat că așteptările legate de toate rolurile pe care trebuie să ți le asumi au devenit azi ceva mai deschise și mai ușor de interpretat decât acum câteva decenii, dar, în esență, ele continuă să existe.⁷ Iar pe deasupra s-au adăugat și așteptări noi: pe lângă toate acestea, trebuie să rămâi și flexibil și mobil, să fii cât mai unic, să te descoperi pe tine însuți, să te optimizezi și să te prezinți.
Lista e lungă… Iar nesiguranța printre New Adults, din cauza tuturor acestor așteptări, e mare. La fel de mari sunt presiunea pe care o resimt și nivelul de stres, iar asta duce nu de puține ori la sentimentul că nu ești în stare și că nu ești destul de bun.⁸

Dilema este următoarea:

Patru tineri stau de vorbă și râd pe o stradă dintr-un oraș mare

Realitatea vieții celor mai mulți New Adults nu mai corespunde biografiei standard, definite de Erikson și Havighurst și așteptate de societate: termini școala, începi și termini o școală profesională sau facultatea, câștigi bani, te căsătorești, întemeiezi o familie, totul fără goluri sau ocolișuri mai mari, se înțelege. Viața merge doar rareori în linie dreaptă și după o anumită schemă. Azi, „normal” nu înseamnă doar o posibilitate, nu doar un drum, ci multe, iar dacă te uiți la New Adults din jurul tău, probabil vei constata exact acest lucru.
De aceea, în ce privește toate aceste repere, așa-numiții markeri formali ai dezvoltării, concluzia nu poate fi, de fapt, decât una: New Adults sunt un grup foarte eterogen.⁹ O clasificare care se bazează pe aspecte exterioare, pe cifre, diplome și certificate, pe adresă și pe soldul contului sau pe o ordine care trebuie respectată pur și simplu nu funcționează.
Vremurile s-au schimbat.

E timpul pentru o nouă definiție

La fel a gândit și psihologul american Jeffrey J. Arnett, specialist în psihologia dezvoltării. El a cercetat grupa de vârstă de 18-29 de ani, a constatat că acești tineri nu se potrivesc nici în căsuța „adolescenți”, nici în cea de „tineri adulți” și a căutat și a dezvoltat un concept nou: unul care se aplică nu doar unei mici minorități, ci marii majorități a acestei grupe de vârstă.¹⁰
În loc să se uite la reperele exterioare, el s-a concentrat pe factorii psihologici ai tinerilor de 18-29 de ani. Pentru că, din cauza condițiilor sociale schimbate și a diversificării modurilor de viață ale New Adults, care vine odată cu ele, markerii formali, adică raportarea la anumite evenimente exterioare, pur și simplu nu mai sunt la fel de valabili.¹¹

Miezul teoriei lui Arnett îl formează următoarele cinci trăsături psihologice ale New Adults:

  • Explorarea propriei identități
  • Un grad ridicat de instabilitate
  • O puternică concentrare pe sine
  • Sentimentul de a fi la mijloc
  • O vreme a posibilităților

1. Explorarea propriei identități¹²

Un tânăr zâmbitor, cu căciulă gri și geacă de blugi, în fața unui zid de cărămidă

Căutarea drumului potrivit: asta îi definește și îi descrie pe New Adults. Și în timp ce sunt pe drum, în timp ce își caută drumurile și merg pe ele, își dezvoltă identitatea: descoperă cine sunt, încotro se îndreaptă și ce vor de la viață.
Ce e interesant: Erikson a plasat dezvoltarea identității în adolescență. Astăzi însă, spun nu doar Arnett, ci și alți specialiști în psihologia dezvoltării, trebuie să pornim de la ideea că dezvoltarea propriei identități nu se mai încheie în adolescență. Pe baza studiilor sale, Arnett merge chiar un pas mai departe: el nu spune doar că dezvoltarea identității durează ceva mai mult, ci că are loc mai ales la douăzeci și ceva de ani. Explorarea propriei identități este principala trăsătură a New Adults de azi.

2. Un grad ridicat de instabilitate¹³

În puține alte etape ale vieții trebuie luate, într-un timp atât de scurt, atât de multe decizii care îți definesc viața; în doar câțiva ani se schimbă aproape toate aspectele propriei vieți.¹⁴ De aceea, explorarea propriei identități, conchide și Arnett, iar lucrul acesta e evident imediat, face ca această etapă a vieții să fie nu doar foarte plină și intensă, ci și foarte instabilă.
O presiune mare de a te dezvolta, comparația continuă cu ceilalți, temerile legate de viitor sau stresul psihosocial: toate acestea duc la numeroase vulnerabilități noi la New Adults, până la riscuri pentru sănătatea mintală.¹⁵

3. O puternică concentrare pe sine¹⁶

Trei tineri râd împreună la o masă de lemn, cu două laptopuri și un carnet

New Adults sunt oameni liberi: liberi de regulile familiei de origine și liberi de obligațiile, cerințele și responsabilitățile pe care le aduc cu ele unele roluri de adult.
Sunt liberi să se ocupe de ei înșiși, să-și caute drumul și să meargă pe el. Și chiar fac asta. De aceea nu există o altă etapă a vieții mai concentrată pe sine decât a lor.
Și are sens. Multele decizii care le definesc viața, numeroasele schimbări, așteptări și nesiguranțe fac inevitabil ca privirea să se îndrepte spre sine și spre propria viață. O puternică raportare la sine e chiar necesară ca să poți face față tuturor acestor cerințe ale vieții, deschise și, în sine, pline de tensiune.¹⁷
De aceea, o anumită concentrare pe sine (care nu e totuna cu egoismul!) e, pentru această etapă, adică temporar și nu pentru totdeauna, sănătoasă, normală și chiar necesară ca să-ți găsești identitatea.

4. Sentimentul de a fi la mijloc¹⁸

Un New Adult se află între regulile și obligațiile din casa părinților și responsabilitățile vieții de adult, iar exact asta e și ceea ce simte: nu se simte parte nici din grupul adolescenților, nici din grupul adulților; se simte undeva la mijloc.
Motivul e foarte simplu: criteriile după care un New Adult definește ce înseamnă să fii adult se dezvoltă treptat. De aceea, în anii dintre 20 și 30 predomină la început sentimentul de a fi la mijloc. Și încet, puțin câte puțin, pas cu pas, el devine sentimentul de a fi adult.

5. O vreme a posibilităților¹⁹

Un tânăr cu căști pe urechi privește gânditor ecranul unui laptop

New Adults se află într-o etapă a vieții în care pot profita foarte bine de multele posibilități ale societății cu opțiuni multiple. Pentru că doar puține aspecte legate de viitorul lor sunt deja stabilite definitiv; în această etapă a vieții, unui New Adult îi stau deschise toate viitorurile posibile.
Perspectiva aceasta e deosebit de importantă pentru New Adults care vin din familii de origine sau din situații dificile. Pentru cei la care, până acum, lucrurile nu au mers chiar așa cum și-au imaginat. În acest punct al vieții au șansa să se gândească la ce își doresc ei de la viață, cum vor să o trăiască și să o modeleze. Și apoi își pot lua propriile decizii. Și anume decizii care aduc schimbare. Schimbări în direcția unui viitor pentru care merită să pornești la drum și pe care merită să-l trăiești! Aceasta e vremea posibilităților!

În concluzie

Vremurile s-au schimbat, iar odată cu ele și dezvoltarea și trăsăturile tinerilor de douăzeci și ceva de ani. Ceea ce îi caracteriza pe tinerii adulți cu doar câteva decenii în urmă nu mai e valabil azi pentru majoritatea New Adults.
De aceea, alături de Jeffrey J. Arnett și de teoria lui, „Emerging Adulthood” (vârsta adultă emergentă), pledez pentru o nouă definiție a acestei grupe de vârstă. Pentru că atunci o etapă a vieții în care se stabilesc direcțiile fundamentale pentru restul vieții și în care are loc nici mai mult, nici mai puțin decât dezvoltarea propriei identități ar primi, în sfârșit, atenția pe care o merită.
Pentru că, dacă New Adults ar fi recunoscuți ca tineri care (nemaifiind adolescenți, dar nici încă adulți) „se simt la mijloc”, care își dezvoltă identitatea, care din acest motiv și pentru această etapă sunt concentrați pe ei înșiși, care sunt și instabili, dar privesc totuși optimiști spre viitor, cu sentimentul că „totul e posibil”, multe lucruri privite acum ca deficite ar fi „normale”, stigmatizările ar dispărea și (acum vine partea cea mai importantă) s-ar căuta și s-ar găsi noi posibilități de a face față acestor cerințe noi, apărute într-o societate schimbată.

💡
New Adults
Jeffrey J. Arnett vorbește în teoria sa despre „Emerging Adults” și se referă la cei între 18 și 29 de ani. La ei mă refer și eu, doar că îi numesc „New Adults”, un termen care există deja în spațiul de limbă germană ca gen literar pentru exact această grupă de vârstă.

Folosesc intenționat termenul „New Adults”, ca să mă delimitez de multele așteptări de rol care se ascund în spatele termenului „tineri adulți” (vezi mai sus).

Termen vechi, așteptări vechi. Termen nou, șanse noi!

Despre această temă, Judith Westerheide a scris cartea Way to Go! Weil deine Identität entdeckt werden will (Francke, 2023, în germană).

Note

  1. Cf. Hurrelmann, Klaus; Quenzel, Gudrun (2016: 47): Lebensphase Jugend. Eine Einführung in die sozialwissenschaftliche Jugendforschung, ed. a 13-a, Weinheim - Basel: Beltz Juventa. Și: Nelson, Larry J. (2017: xii): Series Foreword, în: Padilla-Walker, Laura M.; Nelson, Larry J. (ed.): Flourishing in Emerging Adulthood. Positive Development During the Third Decade of Life, Oxford: Oxford University Press, p. xi-xiii.
  2. Cf., printre altele, Faltermaier, Toni; Mayring, Philipp; Saup, Winfried; Strehmel, Petra (2014: 55 și urm., 60): Entwicklungspsychologie des Erwachsenenalters, ed. a 3-a, Stuttgart: W. Kohlhammer GmbH.
  3. Cf. Seiffge-Krenke, Inge (2012: 24): Therapieziel Identität. Veränderte Beziehungen, Krankheitsbilder und Therapie, Stuttgart: Klett-Cotta.
  4. Cf. Seiffge-Krenke 2009, citat după Hurrelmann, Klaus; Quenzel, Gudrun (2016: 36): Lebensphase Jugend. Eine Einführung in die sozialwissenschaftliche Jugendforschung, ed. a 13-a, Weinheim - Basel: Beltz Juventa.
  5. Cf. Rothgang, Georg-Wilhelm; Bach, Johannes (2015: 100): Entwicklungspsychologie, ed. a 3-a, Stuttgart: W. Kohlhammer GmbH. Și: Lohaus, Arnold; Vierhaus, Marc (2015: 253): Entwicklungspsychologie des Kindes- und Jugendalters für Bachelor, ed. a 3-a, Berlin - Heidelberg: Springer.
  6. Cf. Rothgang, Georg-Wilhelm; Bach, Johannes (2015: 100): Entwicklungspsychologie, ed. a 3-a, Stuttgart: W. Kohlhammer GmbH. Și: Lang, Frieder R.; Martin, Mike; Pinquart, Martin (2012: 34): Entwicklungspsychologie - Erwachsenenalter, Göttingen - Bern - Wien - Paris - Oxford - Prag - Toronto - Cambridge, MA - Amsterdam - Kopenhagen - Stockholm: Hogrefe Verlag.
  7. Cf. Hurrelmann, Klaus; Quenzel, Gudrun (2016: 25): Lebensphase Jugend. Eine Einführung in die sozialwissenschaftliche Jugendforschung, ed. a 13-a, Weinheim - Basel: Beltz Juventa.
  8. Cf. Keller, Birgit Ulrika (2019: 69, 351): „Emerging Adulthood” - Eine Lebensphase zwischen Instabilität und maximaler Freiheit, Weinheim - Basel: Beltz Juventa.
  9. Cf. Keller, Birgit Ulrika (2019: 74): „Emerging Adulthood” - Eine Lebensphase zwischen Instabilität und maximaler Freiheit, Weinheim - Basel: Beltz Juventa.
  10. Cf. Arnett, Jeffrey Jensen (2015: viii): Emerging Adulthood. The winding road from the late teens through the twenties, ed. a 2-a, New York: Oxford University Press. (traducerea autoarei)
  11. Cf. Keller, Birgit Ulrika (2019: 59, 61): „Emerging Adulthood” - Eine Lebensphase zwischen Instabilität und maximaler Freiheit, Weinheim - Basel: Beltz Juventa.
  12. Cf. Arnett, Jeffrey Jensen (2015: 8-11): Emerging Adulthood. The winding road from the late teens through the twenties, ed. a 2-a, New York: Oxford University Press.
  13. Cf. Arnett, Jeffrey Jensen (2015: 11-13): Emerging Adulthood. The winding road from the late teens through the twenties, ed. a 2-a, New York: Oxford University Press.
  14. Cf. Keller, Birgit Ulrika (2019: 30): „Emerging Adulthood” - Eine Lebensphase zwischen Instabilität und maximaler Freiheit, Weinheim - Basel: Beltz Juventa.
  15. Cf. Keller, Birgit Ulrika (2019: 23 și urm., 32, 69, 146): „Emerging Adulthood” - Eine Lebensphase zwischen Instabilität und maximaler Freiheit, Weinheim - Basel: Beltz Juventa.
  16. Cf. Arnett, Jeffrey Jensen (2015: 13 și urm.): Emerging Adulthood. The winding road from the late teens through the twenties, ed. a 2-a, New York: Oxford University Press.
  17. Cf. Hurrelmann, Klaus; Quenzel, Gudrun (2016: 49): Lebensphase Jugend. Eine Einführung in die sozialwissenschaftliche Jugendforschung, ed. a 13-a, Weinheim - Basel: Beltz Juventa.
  18. Cf. Arnett, Jeffrey Jensen (2015: 14 și urm., 17): Emerging Adulthood. The winding road from the late teens through the twenties, ed. a 2-a, New York: Oxford University Press.
  19. Cf. Arnett, Jeffrey Jensen (2015: 15-17): Emerging Adulthood. The winding road from the late teens through the twenties, ed. a 2-a, New York: Oxford University Press.

Versiunea în limba română: octombrie 2026