1. New Adults: undeva între adolescență și viața de adult
2. Identitatea între eu și noi (Cum se formează identitatea? Partea 1)
3. Identitatea între opțiune și decizie (Cum se formează identitatea? Partea 2)
4. Identitatea între a fi și a te schimba (Cum se formează identitatea? Partea 3)
5. New Adults și Vestea Bună: puncte de legătură
Când începi să te ocupi de tema identității, mai devreme sau mai târziu dai peste termenul „muncă identitară” (Identitätsarbeit)¹. În spatele lui stă ideea că omul își dobândește identitatea prin muncă. Și, într-un fel, chiar așa pare: eu și noi, opțiune și decizie, a fi și a te schimba, toate acestea trebuie cântărite, echilibrate și integrate. Să-ți cauți și să-ți găsești propria identitate poate fi o adevărată provocare și, de aceea, într-un fel, și obositor.
Dar asta e tot?
Să primești, nu să câștigi prin muncă
Credința noastră în Dumnezeu ne arată și o altă perspectivă asupra identității.
În Geneza 1:26 citim: „Atunci Dumnezeu a zis: «Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră.»” Zis și făcut.
Dumnezeu îl creează pe om, pune foarte mult din Sine în el și apoi, plin de mulțumire, rostește asupra lui: „toate erau foarte bune” (Geneza 1:31).
La noi, lucrurile merg puțin altfel. Înainte să primești de la cineva un „foarte bine”, trebuie mai întâi să realizezi ceva. Fie că e vorba de un „foarte bine” la un examen, de numărul de urmăritori pe Instagram sau de primul job. Nu ești nimeni până nu faci ceva, iar un „foarte bine” trebuie mai întâi meritat.
Dar Dumnezeu e altfel. Chiar de la început, înainte ca omul să fi putut face ceva, El rostește asupra lui acel „foarte bine” al Său. Și nu se oprește aici. Iar și iar citim în Biblie cum Dumnezeu îi conferă omului, din afară, valoare și, prin asta, și identitate.
Asta nu înseamnă că noi, oamenii, suntem fără greșeli și slăbiciuni. Dar cuvântul lui Dumnezeu despre noi, dragostea Lui și acel „foarte bine” al Lui nu sunt legate de perfecțiune sau chiar de lipsa păcatului, de faptele noastre așa-zis bune, de punctele noastre forte și de tot ce reușim să facem.
Așadar, în loc să faci ceva ca să fii cineva, important e să asculți, să auzi cuvântul Lui despre tine și să-l primești pentru tine.
Nu putem obține asta prin muncă și nici nu o putem merita, pentru că ni se dă pur și simplu, ca un dar.
Dar o putem primi. Și apoi putem înțelege tot mai mult ce înseamnă, de fapt, asta.
Când Dumnezeu ne iese în cale
Un exemplu din Biblie este Agar (ea este femeia căreia îi datorăm, în Germania, versetul anului 2023). Tocmai un înger a fost cel care, în mijlocul deșertului, i-a pus marile întrebări de identitate ale vieții: „De unde vii și unde mergi?” (Geneza 16:8).
Agar era o sclavă egipteancă. Îi aparținea Sarei și, pentru că aceasta nu putea rămâne însărcinată, i s-a cerut să se culce cu Avraam. Copilul ei avea să fie considerat apoi al Sarei și al lui Avraam. Când Agar a rămas însărcinată, și-a disprețuit stăpâna. Aceasta s-a răzbunat, s-a folosit de poziția ei mai bună, iar Agar a avut o viață grea. Până când, la un moment dat, n-a mai suportat și, însărcinată cum era, a fugit în deșert, unde i-a ieșit în cale îngerul. Răspunsul pe care Agar i-l dă îngerului se reduce la esențial: „Fug de Sarai, stăpâna mea.” Asta era tot ce știa să spună despre sine.
Dar Dumnezeu vede mai mult! El vorbește chiar în mijlocul vieții ei, îi dă instrucțiuni concrete pentru pașii următori și o chemare care ajunge departe în viitor.
Această întâlnire cu Dumnezeu o schimbă pe Agar. Ea este primul om din Biblie care Îi dă un nume lui Dumnezeu. Îl numește El-Roi, ceea ce înseamnă: „Dumnezeul Care mă vede”.
O afirmație despre Dumnezeu. Și una despre ea însăși. Ea este văzută de Dumnezeu. Iată cine este ea. „Oare L-am văzut într-adevăr aici pe Cel Care mă vede?” (Geneza 16:13)
Biblia e plină de astfel de povești. Fie că oamenii fug în deșert ca Agar, se ascund într-un copac ca Zacheu sau încearcă să se piardă în mulțime ca femeia din Marcu 5, Dumnezeu vine și le vorbește. Și ei pleacă de acolo oameni schimbați. Pentru că atunci când Dumnezeu rostește identitate în viața noastră, ceva se schimbă.
În întâlnirea cu El recunoaștem cine suntem cu adevărat. Și devenim cine suntem cu adevărat.
Veste bună!
Într-o lume în care poți fi orice, în care autodeterminarea și performanța sunt la mare preț, în care pretențiile sunt mari și presiunea e uriașă, într-o astfel de lume, să primești ceva în dar, să ți se confere ceva poate fi o adevărată eliberare!
Într-o lume care se schimbă mereu și în care tendințele modei, opiniile și posibilitățile vor fi mâine altele decât azi, într-o astfel de lume, să cunoști un Dumnezeu a cărui identitate nu se schimbă și al cărui cuvânt despre tine e ferm și de neclintit îți poate da o mare liniște interioară și o siguranță profundă.
Într-o lume în care identitatea e legată de cuvântul muncă și în care căutarea identității poate fi uneori destul de obositoare, într-o astfel de lume, cuvântul lui Dumnezeu despre noi este o veste cu adevărat bună. Și, prin asta, un punct de legătură pentru a ajunge cu Evanghelia la New Adults, în mijlocul tuturor acestor provocări.
În concluzie
Să umbli cu Dumnezeu înseamnă să ți se confere identitatea din afară.
Acest cuvânt al Lui despre noi este miezul identității tale și al mele. Pe această temelie putem porni în căutarea tuturor celorlalte aspecte care ne alcătuiesc identitatea. Pentru că Dumnezeu este Cel care ne-a creat, care ne-a făcut unici și ne-a înzestrat cu daruri și personalitate, vise și idei, experiențe și resurse. Și El vrea ca noi să descoperim toate acestea. Dar nu pornind de la un gol, de la stres și nesiguranță, ci cu această certitudine interioară că suntem cineva încă dinainte să facem ceva.
Cum îi poți sprijini pe New Adults în căutarea identității lor?
- Citiți (în grupuri de casă, în grupuri de tineri adulți…) poveștile din Biblie cu ochelarii identității: cum i-a schimbat pe oameni cuvântul lui Dumnezeu despre ei? Căutați pasaje biblice în care ni se conferă identitate. Cum ne poate schimba și pe noi, oamenii de azi, acest cuvânt al lui Dumnezeu despre noi? Ce înseamnă asta pentru viața de zi cu zi, pentru provocările personale și pentru căutarea identității?
- Creează ocazii în care să existe timp și spațiu pentru ca Dumnezeu să-i poată întâlni pe New Adults, de exemplu încercând împreună discipline spirituale, introducând momente de liniște, amenajând o cameră de rugăciune etc.
- Fă ca Dumnezeu: fii tu însuți cineva care le spune oamenilor cuvinte care le dau valoare! Și care îi iubește pe oameni încă dinainte ca ei să fi realizat ceva sau să-și fi dovedit valoarea. New Adults au nevoie de oameni care să-i încurajeze!
Jeffrey J. Arnett vorbește în teoria sa despre „Emerging Adults” și se referă la cei între 18 și 29 de ani. La ei mă refer și eu, doar că îi numesc „New Adults”, un termen care există deja în spațiul de limbă germană ca gen literar pentru exact această grupă de vârstă.
Folosesc intenționat termenul „New Adults”, ca să mă delimitez de multele așteptări de rol care se ascund în spatele termenului „tineri adulți” (vezi aici).
Termen vechi, așteptări vechi. Termen nou, șanse noi!
Despre această temă, Judith Westerheide a scris cartea Way to Go! Weil deine Identität entdeckt werden will (Francke, 2023, în germană).
Note
- Cf., printre altele, Keupp, Heiner; Ahbe, Thomas; Gmür, Wolfgang; Höfer, Renate; Mitzscherlich, Beate; Kraus, Wolfgang; Straus, Florian (2008: 8): Identitätskonstruktionen. Das Patchwork der Identitäten in der Spätmoderne, ed. a 4-a, Reinbek bei Hamburg: Rowohlt Taschenbuch Verlag.
Versiunea în limba română: octombrie 2026
