1. Isus prețuia copiii
2. Isus i-a ajutat pe cei săraci
3. Isus i-a primit pe străini
4. Isus i-a iubit pe păcătoși
Pentru o introducere în serie și câteva sfaturi, mergi la sfârșitul acestui articol.
Devoționalul
Materiale: carton, cartonașe și pixuri pentru toți tinerii
Introducere: despre ce e vorba?
1. Spargem gheața
Probabil te întrebi de ce vorbim azi atât de mult despre McDonald's. (Nu, nu pentru că ideea principală a zilei e „Isus iubește McDonald's”.) Într-un grup ca al nostru nu sunt multe lucruri pe care le avem toți în comun, dar cred că acesta e unul dintre ele: probabil toți am fost la McDonald's și n-am văzut niciodată asta ca pe ceva deosebit... dar nu e așa pentru toată lumea.
2. Introducere
A fost odată un grup de tineri din America de Nord care a plecat în India ca să slujească într-un orfelinat.
Adolescenții americani erau plini de speranță și s-au urcat în avion cu multă bucurie și cu visuri despre cum vor schimba ceva în viața orfanilor pe care urmau să-i slujească.
Planul era ca, după aterizarea la New Delhi, să meargă două zile cu autobuzul. La sfârșitul celor două zile urmau să ajungă în Kota și să-i cunoască pe cei 1.500 de copii pe care aveau să-i slujească.
În drum spre Kota, tinerii au aflat multe despre viața și cultura din India. Au văzut orașe atât de aglomerate, încât părea că nu mai încape nicio mașină și niciun om. Au descoperit priveliști, sunete și mirosuri noi, în timp ce treceau prin orașe agitate, prin sate mici și prin peisaje largi, deschise.
Pe drum, grupul de cincisprezece tineri din Statele Unite s-a simțit repede legat într-un fel aparte de cei trei prieteni noi care îi găzduiau...
Joseph, de 20 de ani, reprezenta organizația cu care lucrau.
Sai era șoferul autobuzului. Nu vorbea mult, dar râdea în hohote de toate năzbâtiile lor americane.
Ajay, un adolescent de aceeași vârstă cu câțiva dintre tinerii din excursie, era cunoscut drept „șoferul”. Învăța să conducă autobuzul.
În drum spre Kota, cei trei bărbați au stat de vorbă cu ei, le-au spus povești și i-au învățat multe despre țara lor.
Pe drum, grupul s-a oprit la prânz la un McDonald's. Da, un McDonald's! Găsești un McDonald's aproape oriunde în lume, și în India.
Grupul a aflat repede că un McDonald's din India e puțin diferit de un McDonald's din Statele Unite. O diferență importantă e că, din cauza obiceiurilor și a convingerilor populației locale, la McDonald's în India nu se servește carne de vită. În rest, însă, restaurantul semăna destul de mult cu ce cunoști probabil și tu. Mâncarea avea un gust foarte cunoscut, locul era potrivit pentru familii și foarte curat, iar personalul i-a tratat pe turiștii americani ca pe niște regi.
Dar a fost o mare diferență, pe care tinerii americani au observat-o imediat. Joseph, ghidul lor din partea organizației, a sărit din autobuz ca să mănânce cu ei, dar Sai și Ajay, noii lor prieteni, nu erau bineveniți. Din cauza poziției sociale pe care le-o dădeau munca și venitul lor, le era prea rușine să treacă pragul: cultura lor îi învățase că nu meritau să mănânce într-un restaurant atât de frumos.
Ai auzit bine. Sistemul castelor din India i-a împiedicat pe cei doi bărbați să intre măcar într-un McDonald's.
Sună ca o lume destul de diferită, nu? Din unele dintre răspunsurile voastre la întrebările de acum câteva minute, presupun că unii dintre voi n-ar numi McDonald's un restaurant „frumos”, darămite un loc de care să vă simțiți nevrednici!
Nu, povestea aceasta nu se bazează pe ce am trăit eu, dar e o poveste care arată un mod real de viață, într-un loc real, în zilele noastre.
Poate fi greu să te pui în locul cuiva dintr-o altă țară sau dintr-o altă cultură, mai ales când ce e „normal” într-o altă cultură ni se pare atât de ciudat în a noastră.
Suntem la mijlocul unei serii cu titlul „Jesus Loves” (Isus iubește). Ne-am ocupat de viața și de lucrarea lui Isus, mai ales de câteva categorii de oameni pe care Isus i-a iubit.
Până acum am spus că Isus prețuia copiii și i-a ajutat pe cei săraci. Azi ne vom uita la un al treilea grup de oameni pe care Isus i-a iubit (și da, are legătură cu povestea de la McDonald's pe care tocmai am spus-o).
De ce contează asta?
Isus i-a primit pe străini
Poate că Isus n-a fost niciodată la un McDonald's în India, dar nu-I era străin să petreacă timp cu oameni care nu simțeau că merită să fie văzuți sau incluși. De fapt, Isus și-a petrecut mare parte din lucrare cu oameni pe care alții îi ignorau sau îi respingeau. Pe Isus Îl găseai aproape mereu la marginea societății.
Vreau să vă citesc azi o întâmplare din Biblie despre unul dintre aceste momente.
În această întâmplare, Isus era în drum spre Galileea, când s-a oprit într-o cetate numită Sihar, în Samaria. Pe vremea aceea, iudeii (ca Isus) nu aveau de-a face cu samaritenii și în niciun caz nu mergeau prin Samaria.
Iudeii și samaritenii credeau lucruri diferite și făceau orice ca să se evite unii pe alții.
Dacă te-ai străduit vreodată să eviți să vezi pe cineva sau să vorbești cu el, înmulțește sentimentul acesta cu o mie și poate vei înțelege tensiunea care era pe atunci între iudei și samariteni.
Cu toate acestea, Isus a trecut prin Samaria și s-a oprit chiar la o fântână a locului, la cea mai fierbinte oră a zilei, ca să bea puțină apă. Iată ce s-a întâmplat...
📖 Citește Ioan 4:1-26.
După normele societății, Isus și femeia aceasta samariteancă n-ar fi trebuit să vorbească niciodată unul cu altul. Între ei erau granițe care nu trebuiau trecute, dar Isus le-a trecut totuși. Isus n-ar fi trebuit să vorbească niciodată cu femeia aceasta, pentru că era samariteancă.
Iudeii (ca Isus) credeau că ce credeau samaritenii despre Dumnezeu era prea diferit de credința lor. În plus, samaritenii erau doar pe jumătate iudei, așa că iudeii „adevărați” nu-i considerau egali. Din punct de vedere cultural și etnic, erau diferiți.
Era femeie. Pe vremea aceea, femeile nu erau tocmai privite ca membri valoroși sau egali ai societății. Era un lucru mare ca un bărbat atât de cunoscut ca Isus să vorbească cu o femeie.
Avea o reputație îndoielnică. La sfârșitul întâmplării aflăm că femeia avea reputația că avusese legături romantice cu mai mulți bărbați (și că fusese uneori și căsătorită cu ei). Probabil vă puteți imagina și azi cu ce cuvinte era jignită în mod obișnuit femeia de la fântână.
Lăsați-mă să vă explic ceva despre fântâni. Pe vremea lui Isus, oamenii nu aveau apă curentă în case, așa că mergeau (de obicei femeile) la fântâna cetății, coborau o găleată cu frânghia, umpleau câteva urcioare mari și apoi duceau urcioarele grele înapoi acasă. Era o treabă zilnică, ca spălatul vaselor.
Acum imaginează-ți: dacă toată lumea din cetate ar merge în fiecare zi la aceeași oră în același loc, probabil că s-ar forma un fel de întâlnire, nu? De aceea fântâna nu era cunoscută doar ca locul de unde luai apă. Aici se întâlneau și femeile, stăteau împreună și poate chiar bârfeau puțin. (Apropo, nu e ceva doar al fetelor: și băieții fac asta.) Probabil semăna puțin cu cei care te hărțuiesc, vorbesc pe la spatele tău, dar în față se prefac că sunt prietenii tăi.
De cele mai multe ori, femeile mergeau la fântână să ia apă dimineața sau seara, când aerul era răcoros. Dar ați observat la ce oră a zilei a venit femeia aceasta după apă? Era la prânz, la ora cea mai fierbinte a zilei!
Biblia nu spune asta direct, dar mulți cercetători ai Bibliei sunt de acord că samariteanca era probabil la fântână în mijlocul zilei pentru că era o respinsă. Încerca să le evite pe celelalte femei (sau era obligată să le evite).
Femeia aceasta era obișnuită să meargă singură la fântână și să-i ocolească pe toți cei care ar fi putut s-o judece. Dar de data aceasta a fost ceva diferit. De data aceasta L-a întâlnit pe Isus.
În timp ce vorbeau, femeia și-a dat seama că Isus știa totul despre ea. A numit toate lucrurile din viața ei pe care încercase să le ascundă sau să le evite. Dar Isus a făcut asta cu blândețe și cu dragoste. N-a făcut-o de rușine și n-a făcut-o să se simtă rău pentru felul în care își trăise viața.
Da, Isus i-a spus adevărul. Dar a pornit de la dragoste. De fapt, Isus și-a asumat riscuri mari și a trecut nenumărate granițe ca să-i arate dragostea Lui!
Isus a trecut granițe culturale. Când s-a îndreptat spre o samariteancă, a arătat că îi iubește pe toți oamenii, indiferent de cultura sau de etnia lor.
Isus a trecut și granițe sociale. Când a vorbit cu o femeie, într-o cultură care nu le îngăduia des bărbaților și femeilor să vorbească în public unii cu alții, Isus a arătat că îi iubește pe toți oamenii, indiferent de poziția lor socială.
În timp ce alți iudei (poporul lui Dumnezeu!) îi ignorau, îi evitau și îi treceau cu vederea pe oameni ca această samariteancă, Isus a ales un alt drum. Ea ar fi trebuit privită ca străină, ciudată sau de mai puțină valoare, dar El s-a purtat cu ea ca și cum ar fi contat. A primit-o, deși nu era ca El.
Isus i-a primit pe străini. Prin Isus, oameni obișnuiți să simtă că nu-și au locul au fost dintr-odată tratați ca și cum ar fi contat.
Aplicația: ce înseamnă asta pentru tine?
Poți să-i primești pe străini
Aș putea încerca să vă dau trei aplicații, cinci pași concreți sau zece moduri în care să-i primiți pe străini săptămâna aceasta, dar aș prefera să vă aud pe voi. În loc să vă spun părerea mea, vreau să văd ce găsiți voi împreună.
Hai să ne luăm timp să discutăm cum ar arăta pentru noi să trecem granițe și să ne asumăm riscuri ca să le arătăm dragostea radicală a lui Isus oamenilor pe care societatea noastră i-ar putea considera străini, venetici sau de mai puțină valoare.
Vreau să vă avertizez: despre unele dintre întrebările pe care le vom pune poate fi greu să vorbim. Poate veți descoperi că nu sunteți deloc de acord cu altcineva din camera aceasta. E în regulă: credem că puteți face asta cu maturitate, blândețe și smerenie.
Când nu suntem de acord cu altcineva, ne vine ușor să gândim: „Eu am dreptate, ei greșesc și gata.” Dar adevărul e că lucrurile nu sunt de obicei ori așa, ori altfel, ori la stânga, ori la dreapta, ori alb, ori negru. Când erau neînțelegeri, Isus a răspuns adesea într-un fel la care nu se gândise nimeni înainte, în numele dragostei. Și noi putem face asta.
📖 Citește Iacov 2:1-9.
De reflectat
Isus i-a iubit pe străini, pe venetici și pe cei pe care societatea îi socotea „de mai puțină valoare”, primindu-i cu o dragoste și o generozitate radicale. Și-a asumat riscuri și a trecut granițe ca să arate dragostea aceasta.
Isus prețuia copiii, i-a ajutat pe cei săraci și i-a primit pe străini, iar pe noi ne cheamă să facem la fel.
Ia-ți un moment să te gândești la o persoană sau la un grup de oameni pe care trebuie să înveți să-i primești cu mai multă deschidere și generozitate. Întreabă-te cum îi poți iubi așa cum îi iubește Isus. Apoi scoate cartonașul de sub scaun și scrie pe el numele acelei persoane sau al acelui grup, ca să-ți amintești că Isus îi iubește și că și tu poți să-i iubești.
Seria pe scurt și pregătirea
„Isus mă iubește, știu, Biblia îmi spune-așa.” Dacă ai crescut într-o familie creștină, poate știi cântecul acesta din copilărie. „Isus mă iubește” poate părea o convingere destul de simplă și de bază, dar, sincer… Să cânți despre dragostea lui Isus e mult mai ușor decât s-o imiți cu adevărat.
În această serie de 4 săptămâni îi vei provoca pe tineri să descopere dragostea radicală a lui Isus pentru toți oamenii, s-o imite și să se lase schimbați de ea, mai ales de dragostea Lui pentru copii, pentru săraci, pentru străini și pentru păcătoși.
Cum să folosești seria aceasta: trucurile
Fiecare grup de tineri e diferit. Fie că ai tineri între 12 și 15 ani, între 16 și 19 ani, tineri cu nevoi speciale sau toți la un loc în grupul tău, aici afli cum poți folosi seria aceasta ca s-o adaptezi grupului tău unic și divers.
Tineri între 12 și 15 ani
Trucul nr. 1: Folosește activitățile și timpul de reflecție. Toți tinerii au de câștigat din activitățile și din momentele de reflecție din seria aceasta, dar cei între 12 și 15 ani vor câștiga mai ales din toate activitățile care iau un concept abstract și îl fac concret (de exemplu exercițiile de reflecție din toată seria sau exercițiul cu scrierea discursului din săptămâna 1). Așa că nu le sări! Sunt esențiale ca aceste mesaje să rămână la tinerii tăi între 12 și 15 ani.
Trucul nr. 2: Gândește-te să reduci în săptămâna 4 o parte din conținutul legat de sexualitate. Pentru că săptămâna 4 a seriei vorbește despre o femeie prinsă în adulter, conținutul acelei săptămâni se ocupă anume de păcatul sexual. Cu un public între 12 și 15 ani, poate vrei să vorbești mai general despre păcat și judecată. Pentru timpul de discuție ți-am pregătit o serie de întrebări potrivite pentru vârsta aceasta. Așa că alege-ți întrebările cu grijă și ține cont de maturitatea publicului tău.
Tineri între 16 și 19 ani
Trucul nr. 1: Predă mai puțin, discutați mai mult. Mai ales în seria aceasta, gândește-te să-ți scurtezi timpul în care vorbești tu, ca tinerii să aibă mai mult timp pentru discuții. Seria e plină de întrebări de discuție despre care tinerii tăi ar putea probabil vorbi ore întregi. Așa că folosește-le! Când tinerii între 16 și 19 ani simt că gândurile și părerile lor sunt prețuite și ascultate, e mai probabil să ți le spună. De aceea vrem, la începutul seriei, să le amintim că vocea lor contează.
Trucul nr. 2: Folosește ultima activitate din săptămâna 4. În săptămâna 4 vei găsi o ultimă activitate care îi încurajează pe tineri să învețe mai departe în timpul săptămânii și să se gândească la conținutul seriei, singuri sau în grup. Folosește activitatea aceasta, mai ales dacă lucrezi cu tineri între 16 și 19 ani, ca să-i ajuți să intre mai adânc în conținut și să vadă cum atinge el anumite domenii ale vieții și credinței lor. În funcție de tineri, de conducere și de contextul bisericii tale, poate vrei să le dai tinerilor o listă cu cărți, clipuri video sau articole pe care le-ai verificat deja, ca să se poată ocupa mai în detaliu de aceste teme. Pregătește lista aceasta cu resurse recomandate înainte de a începe seria!
Tineri cu nevoi speciale
Trucul nr. 1: Provoacă-i pe tineri să-i iubească pe alți tineri cu nevoi speciale. Când îi provoci pe tineri să le arate altora dragostea lui Isus în timpul seriei, nu uita să-i încurajezi în mod explicit să le arate dragoste copiilor și tinerilor voștri cu nevoi speciale. Săptămânile 1 și 3 oferă ocazii foarte bune ca să-i încurajezi pe tineri să aibă grijă de un copil, de un adolescent sau de un grup de tineri cu nevoi speciale din biserică.
Trucul nr. 2: Arată că Isus a susținut incluziunea. Când le povestești tinerilor cu nevoi speciale despre viața și lucrarea lui Isus, arată-le cum Isus i-a iubit în mod deosebit pe oamenii cu dizabilități. Pentru tinerii cu nevoi speciale e un lucru să audă că Isus avea grijă de „bolnavi” sau de „cei în nevoie”, dar e cu totul altceva când le spui că Isus a arătat dragoste radicală și acceptare unor oameni ale căror dizabilități și nevoi fizice seamănă cu ale lor.
Despre autoare: Joyce Del Rosario
joycedelrosario.com
twitter.com/prayingpilipino
Joyce lucrează de peste 20 de ani cu tinerii în biserici și organizații creștine. În prezent locuiește în Pasadena, California, unde își face doctoratul în studii interculturale la Fuller Theological Seminary. Cercetarea ei se ocupă de Maria, mama lui Isus, și de mamele adolescente. Este membră în National Board al Christian Community Development Association și în echipa de predicatori de limbă engleză a unei biserici chinezo-americane.
Joyce a fost și coordonatoare regională la Young Life pentru zonele Seattle și San Francisco, unde a lucrat mai ales cu tineri asiatici, din insulele Pacificului, din Africa de Est, filipinezi, afro-americani, latino-americani și (bineînțeles) cu surferi californieni. Are o licență în limbă și comunicare de la University of Washington, un Master of Divinity de la Princeton Theological Seminary și un Master of Theology de la Fuller Theological Seminary.
În afara lucrării, Joyce a antrenat 5 ani o echipă de volei de liceu (dar spune că de fapt nu e prea bună), iubește fotbalul american al echipei Huskies și voleiul (salutări pentru University of Washington), iubește Pacificul (dar nu știe să înoate) și plănuiește să facă surf... dar abia în cer, din cauza faptului că „nu știe să înoate”. Cel mai ciudat lucru pe care l-a mâncat vreodată a fost un sandviș cu urechi de porc, iar mâncarea e unul dintre hobby-urile preferate ale lui Joyce: se uită la emisiuni culinare, citește bloguri de mâncare, răsfoiește online meniurile restaurantelor. Și da, oamenii chiar fac asta.
Dacă vrei să vorbești cu Joyce despre lucrarea cu tinerii, despre sprijinul pentru mamele adolescente sau despre dragostea ei pentru Kevin Hart, scrie-ne! Ar fi bucuroasă să intre în legătură cu tine.
Seria aceasta a fost editată de Elle Campbell, Brian Aaby, Lynne Howard, Addison Roberts și Nik Walborn. Trucurile din această serie pentru tinerii cu nevoi speciale au fost scrise de Regina Robinson. Graficele seriei au fost create de Josh Gosney.
Această serie de devoționale a fost creată de Joyce Del Rosario și publicată pentru prima dată în Grow Curriculum de Stuff You Can Use. Versiunea germană: Olivia Felber. Versiunea în limba română: Pulse. Gratuit pentru lucrarea ta cu tinerii. Ce ai voie să faci cu acest material: Termeni de utilizare.
