N-a fost niciodată ușor să fii o fată tânără. Îndrăgosteli neîmpărtășite, prietene cele mai bune care te trădează, prima menstruație, care vine mereu mult mai târziu sau mult mai devreme decât la toate celelalte (în orice caz, exact atunci când te simți îngrozitor): acestea sunt semnele vechiului drum plin de încercări al adolescenței feminine.

Alte părți din seria „Ghid smartphone pentru părinți”:
#1 Când e momentul potrivit pentru primul smartphone? (Pulse)
#2 Un echilibru între protecție și încredere (Pulse)
#3 Când și cât de des? Perspectivele părinților, ale adolescenților și ale experților (Pulse)
#4 De ce au copiii nevoie de lumea reală (Pulse)

Dar odată cu apariția smartphone-urilor și cu răspândirea lor de acum în generațiile Z și Alpha, a apărut o nouă dimensiune a felului în care o fată devine femeie. Ea nu aduce doar o mulțime de probleme proprii, ci și amplifică ce exista deja până la un nivel aproape de nesuportat.

Eseistul și poetul John Berger scria în cartea lui din 1972, Ways of Seeing:

O femeie trebuie să se privească mereu pe sine. Imaginea pe care o are despre ea însăși o însoțește aproape tot timpul. În timp ce traversează o cameră sau în timp ce plânge moartea tatălui ei, abia poate evita să-și imagineze cum arată când merge sau când plânge. Din copilăria cea mai fragedă a fost educată și convinsă să se privească mereu pe sine.

Berger a scris asta în anii 1970, cu mult înainte să existe smartphone-uri. Dar acum, când rețelele sociale, și odată cu ele ochii lumii întregi, stau oricând în buzunarele noastre, pare mai adevărat ca niciodată. Mai ales când e vorba de tinere.

Într-o scenă din filmul „Mean Girls”, din 2004, noua elevă, Cady, e invitată de „fetele rele” din titlu la un ritual de inițiere. Se strâng în jurul unei oglinzi și încep imediat să-și critice reflexia („Linia părului meu e așa de ciudată”, „Am porii uriași”, „Am umeri de bărbat”), apoi se întorc cu înțeles spre Cady, ca să vadă ce va adăuga ea. Rețelele sociale au pus așteptarea aceasta, de a te disprețui și de a te compara, direct în mâinile adolescentelor. Doar că, în loc de trei fete populare care așteaptă verdictul, acum pot aștepta milioane.

Lola e o studentă de 18 ani, în primul an de facultate. A primit smartphone pe la 12 sau 13 ani. Întrebată ce efecte are folosirea smartphone-ului asupra colegelor ei, răspunde: „De obicei, fetele se compară cu oamenii din jurul lor. Așa au făcut mereu. Rețelele sociale le permit să se compare cu oameni de pe cealaltă parte a lumii, și încă mult mai extrem.”

Un studiu nou, făcut în Finlanda și publicat în revista Archives of Disease in Childhood, arată că adolescentele petrec în medie aproape șase ore pe zi cu smartphone-ul. 17% dintre fetele întrebate erau probabil dependente de rețelele sociale, iar 37% aveau simptome de tulburare de anxietate. Rezultatele sunt șocante, dar poate nu surprinzătoare. Ratele de sinucidere în rândul tinerilor au crescut constant, la fetele între 10 și 14 ani cu 131% în ultimii 15 ani. Mai multe studii arată că această creștere are, foarte probabil, legătură cu folosirea smartphone-urilor și a rețelelor sociale.

📞
Dacă te gândești la sinucidere sau îți faci griji pentru cineva: Dacă viața cuiva este în pericol imediat, sună la 112 (gratuit, de pe orice telefon). Poți vorbi gratuit și anonim la 0800 801 200, TelVerde Antisuicid al Alianței Române de Prevenție a Suicidului (vinerea, sâmbăta și duminica, între 19:00 și 07:00). Linia de sprijin depreHUB, 0374 456 420, răspunde non-stop. Copiii și adolescenții pot suna la Telefonul Copilului, 116 111 (de luni până vineri, între 10:00 și 20:00). Alte linii de ajutor din România găsești pe findahelpline.com.
Cel mai complicat la aceste tendințe este că tinerii recunosc efectele negative ale folosirii smartphone-ului, dar nu par în stare să o limiteze sau să renunțe cu totul la el.

Un sondaj publicat în *Journal of Medical Internet Research: Pediatrics* arată cifre alarmante: 59% dintre elevele întrebate își consideră folosirea smartphone-ului „excesivă”. Un sfert din acest grup se plânge de tristețe apăsătoare sau de anxietate, aproape jumătate de probleme cu somnul. În plus, ele ajung mai des la alcool și nicotină decât cele de vârsta lor care folosesc smartphone-ul moderat.

La băieții de aceeași vârstă, efectele sunt mult mai blânde. Doar 36% și-au considerat folosirea smartphone-ului excesivă. Au vorbit și ei de probleme cu somnul și de un consum mai mare de substanțe, dar urmările emoționale au rămas în limitele schimbărilor obișnuite pentru vârsta lor. Cu alte cuvinte: chiar și când folosesc smartphone-ul intens, băieții între 14 și 18 ani par mai puțin afectați decât fetele.

„Am observat că fetele petrec mai puțin timp pe telefon, dar se simt mai vinovate pentru asta”, spune Lola. „Băieții petrec în general cu două sau trei ore mai mult pe telefon, dar nu simt că le afectează productivitatea, imaginea despre propriul corp sau relația cu Dumnezeu. Cred că fetele pun mult mai mult preț pe rețelele sociale decât băieții. Bărbații le folosesc mai degrabă ca pe o unealtă și atât.”

Dr. Taryn Grieder, profesoară asistentă de psihologie la Universitatea din Toronto, vede în așteptările societății o posibilă cauză a acestor diferențe. „Așteptările societății ca femeile să se lege de ceilalți și să caute sprijin social sunt atât de adânc înrădăcinate… Principalul motiv pentru folosirea mai intensă este probabil că petrecem pur și simplu mai mult timp legându-ne de alți oameni”, a explicat ea pentru Toronto Star.

Deși se vorbește mult despre „epidemia de singurătate a bărbaților”, echivalentul ei feminin trece adesea neobservat. Simpla prezență online nu ține locul relațiilor adevărate. Dimpotrivă: mulțimea de legături superficiale de pe rețelele sociale poate întări sentimentul de izolare. Psihologa Bonnie Nagel, de la Oregon Health and Science University, a spus-o pe scurt în The New York Times: „Te întâlnești cu prietenii, dar nu e niciun prieten acolo.” Nu e felul de contact social de care avem nevoie și nici felul de contact care ne ferește să ne simțim singuri.

Mama Lolei, Lori, observă că presiunea pusă azi pe tinere e cu totul în altă categorie decât cea pe care a trăit-o ea sau chiar sora ei mai mare în adolescență. Lori spune:

Se așteaptă să fii mereu la curent, să urmezi trendurile și să te evaluezi tot timpul în comparație cu ceilalți, exact cum se evaluează și ei. La asta se adaugă accesul permanent la divertisment, fie prin filme, YouTube sau TikTok, care poate slăbi capacitatea de a te concentra pe un singur lucru. Presiunea aceasta continuă de a rămâne informat și conectat, împreună cu comparația cu ceilalți, e ca o lovitură dublă și poate aduce multă anxietate și nesiguranță.

Nu totul la smartphone-uri e o problemă pentru femei. Posibilitățile de comunicare sunt revoluționare. Lori, care a devenit de curând bunică, povestește că nu ar vrea să rateze fotografiile și videoclipurile pe care le primește regulat cu nepoțelul ei. Și fiica ei, Lola, vede avantajele: smartphone-ul îi dă un sentiment real de siguranță, mai ales ca studentă care locuiește departe de casă și se bazează pe faptul că prietenii îi pot urmări locația când e la o întâlnire sau în oraș seara.

Conectarea digitală face posibil să iei parte la viața celor dragi peste distanțe mari, o apropiere de neimaginat acum câteva decenii. În plus, smartphone-urile oferă multe unelte care îmbogățesc viața de zi cu zi: de la muzică și navigație până la Biblia pe telefon, cum subliniază Lola. Funcțiile acestea nu aduc doar confort, ci dau vieții și o nouă dimensiune de profunzime și calitate.

Asta ridică întrebarea decisivă: cum pot tinerele să se bucure de avantajele unui smartphone fără să cadă în capcanele lumii digitale?

La finalul interviurilor cu Lori și Lola, le-am întrebat: cum ar arăta relația voastră ideală cu smartphone-ul, mai ales din perspectiva unei femei?

„În multe perioade ale vieții mele, când mă plictiseam sau nu mă simțeam în largul meu, deschideam automat Instagramul”, povestește Lola. „Timpul meu de ecran se schimbă mereu. În Postul Mare am stat complet departe de rețelele sociale și mi-am dat seama cât de puțin am de fapt nevoie de ele. Am fost mai productivă și mai prezentă cu oamenii.”

Totuși, ea vede provocarea:

„Mi-ar plăcea cel mai mult să folosesc telefonul doar ca aparat foto și pentru urgențe, dar e greu, când atât de mulți dintre cei dragi mie locuiesc în alt stat.”

Lori își rezumă pragmatic relația ideală cu smartphone-ul: „De fapt, s-ar schimba puțin. Îl folosesc ca să rămân informată și pentru mine e bine așa.”

Poate că răspunsul la întrebarea cum le putem ajuta pe tinere să-și folosească smartphone-urile cu rost stă mai puțin în găsirea formulei perfecte de educație și mai mult în încercarea de a ne folosi noi înșine mai bine smartphone-urile. La urma urmei, Lori și Lola, chiar dacă poate ar spune-o altfel, aveau exact același țel: să-și folosească smartphone-urile doar pentru strictul necesar. Iar a stabili împreună ce înseamnă „strictul necesar” e ocazia perfectă pentru o conversație.

Nu există nicio garanție că copiii își vor imita părinții sau că vor prelua tot ce ar trebui să învețe. Dar când trăim noi înșine ce îi încurajăm să trăiască, le dăm un model concret. Așa pot vedea cum arată în practică o asemenea viață.

Pentru fete, să crească și să devină femei poate fi o experiență derutantă și grea. Tocmai de aceea modelele sunt atât de importante. Multe aspecte esențiale ale vieții de femeie, ca menstruația, maternitatea, machiajul, planificarea meselor, căsnicia și independența financiară, se transmit din generație în generație și modelează astfel felul în care tinerele înțeleg lumea și se orientează în ea.

În loc să punem doar limite și să sperăm că vor fi respectate, ar trebui să vorbim deschis și realist despre efectele smartphone-urilor, fără să stârnim panică, dar și fără să înfrumusețăm realitatea. Așa se naște un spațiu în care fetele se simt în siguranță, pot pune întrebări și pot învăța să devină puternice și încrezătoare. O asemenea abordare le ajută să crească și să devină femeile pe care Dumnezeu și le-a închipuit.

Acest articol a fost realizat în colaborare cu Axis și adaptat de echipa Pulse. Autoare: Hannah Lane, scriitoare, cercetătoare și realizatoare de podcast la Axis, care scrie din 2015 pentru publicații creștine. Versiunea germană a fost revizuită de Esther Penner și Andy Fronius. Versiunea în limba română: Pulse.