Un chatbot în loc de prieteni

Tot mai mulți copii vorbesc cu un chatbot despre grijile lor, o influenceriță TikTok n-a citit nicio carte, iar unii cercetători în AI ar fi început să fumeze ca să-și dovedească credința în mașină. Dar mai întâi:

Trei discuții

1. AI în loc de prieteni

Despre ce e vorba: Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord au realizat două sondaje în rândul a 2.342 de elevi din clasele a VI-a până la a VIII-a. În doar o jumătate de an, proporția celor care folosiseră AI în ultima lună a crescut de la 62% la 75%.

De ce contează: Cei care foloseau AI-ul ca pe un confident s-au simțit mai târziu mai singuri la școală. „În fiecare clasă sunt acum doi până la patru copii care spun că preferă să vorbească cu un chatbot decât cu cei de vârsta lor”, spune coautorul Mitch Prinstein pentru Wall Street Journal. O mamă din Pennsylvania a observat că fiica ei de doisprezece ani își petrecea toată jumătatea de oră pe care o avea pe iPad vorbind cu un bot și nu mai răspundea la apelurile prietenelor.

Și la noi subiectul a ajuns deja: potrivit EU Kids Online 2026, aproape un sfert dintre copiii din România între 10 și 16 ani au vorbit în ultima lună cu un AI despre grijile lor și i-au cerut sfaturi, mult peste media celor 19 țări din studiu. În SUA, trendul e deja mai avansat: o treime dintre adolescenți au ales un AI în locul unui om pentru o discuție serioasă (Common Sense Media). Dacă România merge în aceeași direcție, crește și riscul de singurătate. Totuși, părinții sunt încă primii la care apelează: într-un sondaj World Vision cu 604 elevi, mai ales liceeni, 39% spun că, atunci când au o problemă personală, merg întâi la părinți sau la familie și doar 4% la AI, dar 14% nu vorbesc cu nimeni. Psihologa Dorina Stamate explică de ce chatbotul e atât de atrăgător: „Nu o să te critice niciodată și n-o să-ți spună că n-ai făcut bine. N-o să te pedepsească”, dar și: „Robotul nu are cum să aibă empatia pe care o are un om” (Snoop).

💬 Întreabă-ți adolescenții: I-ai spus vreodată unui AI ceva ce n-ai fi spus niciunui om? Ce a fost mai ușor?

2. Nicio carte citită

Despre ce e vorba: Întrebată care e ultima carte pe care a citit-o, influencerița TikTok Alix Earle (peste 14,6 milioane de urmăritori pe TikTok și Instagram) a răspuns într-un scurt interviu pentru Interview Magazine: „N-am citit niciodată o carte. Poate Dr. Seuss.” Internetul s-a revoltat, iar Earle a dus gluma mai departe: în următorul video citește înainte de culcare o carte pentru copii de Dr. Seuss, autorul american care l-a inventat pe Grinch.

De ce contează: În SUA, tinerii între 15 și 19 ani citesc într-o zi obișnuită nouă minute. La noi, imaginea e mai nuanțată decât ai crede. În 2022, 62,7% dintre tinerii din România între 16 și 24 de ani citiseră cel puțin o carte în ultimele 12 luni. Asta e la nivelul mediei europene. La fete, procentul e mult mai mare (70,5%) decât la băieți (55,4%) (Eurostat). Problema apare mai devreme: 48% dintre elevii de 15 ani din România nu ating nivelul de bază la lectură, față de 42% în 2022 (PISA 2025). Librarii spun că adolescenții vin cu titluri văzute pe BookTok, comunitatea de cititori de pe TikTok, unii chiar în căutarea lui Kafka. În podcastul Axis au apărut două gânduri. Primul: câți dintre cei care se revoltă împotriva lui Earle citesc ei înșiși? Al doilea: o carte cere efort. Un video merge mai departe chiar dacă te pierzi o clipă, o carte nu. Cine citește exersează exact ce lăsăm atât de ușor pe seama AI-ului: să rămână atent, să gândească, să înțeleagă.

Cred că în realitate adolescenții citesc mai puțini, pentru că sondajele se bazează pe ce declară tinerii. La noi în familie, o fiică citește de bunăvoie, alta când se plictisește, iar ceilalți doi doar pe bani sau deloc. Cum e la voi?

💬 Întreabă la masă: Care e ultima carte pe care ai terminat-o de bunăvoie?

3. În ce îți pui încrederea?

Despre ce e vorba: În emisiunea CBS „Face the Nation”, Shyam Sankar, directorul tehnic al companiei de date Palantir, a povestit că mulți cercetători în AI ar fi început să fumeze ca să le arate altora cât de mult cred în AI. Logica: sunt atât de sigur că AI-ul va vindeca cancerul, încât mizez totul pe cartea asta.

De ce e spiritual: Sankar spunea asta în batjocură. A vorbit despre „psihoză în masă” și „iluzie socială” și a descris lumea AI ca pe o religie de înlocuire: mulți din Silicon Valley și-ar fi umplut „golul în formă de Dumnezeu” din ei cu „zeul-mașină” al unei superinteligențe. Nu aduce nicio dovadă că cineva fumează cu adevărat din acest motiv. Șeful Anthropic, Dario Amodei, scrisese în august că promisiunea că AI-ul va vindeca cancerul a devenit un clișeu. Un singur lucru va convinge: să-l vindece cu adevărat.

Gândind mai departe: Povestea e absurdă, dar pune o întrebare bună: de unde îți dai seama ce crede cineva? Iacov scrie despre credința care nu are fapte că „este moartă în ea însăși”. Credința adevărată se vede în viață, și acolo unde te costă ceva. Lui John Wimber i se atribuie fraza „Faith is spelled R-I-S-K”: credința se scrie R-I-S-C.

În același timp, o credință puternică nu face ca un lucru să fie adevărat. Tim Keller scrie în „Argument pentru Dumnezeu” că o credință puternică într-o creangă subțire te lasă să cazi, pe când o credință slabă într-o creangă groasă te ține.

Nu tăria credinței tale te salvează, ci Cel în care ți-o pui.

Echipa Axis a făcut o paralelă mai aproape de adolescenții noștri decât subiectul fumatului: de ce să mai înveți, dacă AI-ul știe oricum totul? Și asta e un fel de credință în mașină. Pariezi pe un viitor promis și neglijezi ce e de făcut azi.

💬 Adu vorba despre asta:

• Ce crezi despre ideea că unii cercetători în AI fumează ca să-și arate credința în AI?
• Dacă cineva ar putea vedea doar din comportamentul tău ce crezi, ce ar concluziona?
• Cum ar arăta să riști ceva pentru credința ta?

Împreună pentru noua generație,
Eva, Alex și Andy, în colaborare cu Axis

PS: Cunoști pe cineva căruia i-ar prinde bine acest newsletter? Trimite-i-l mai departe. Și dacă încă nu te-ai abonat, înscrie-te aici.

Peisaj cultural

La final, o scurtă privire de ansamblu:

1. Prin KIDS Act, Comisia Europeană propune: sub 13 ani, niciun cont pe rețelele sociale; între 13 și 15 ani, doar un cont configurat de părinți și limitat la o oră pe zi; de la 15 ani, conturi proprii. Propunerea vizează explicit și chatboturile AI la care au acces minorii. Până la 3 decembrie se pot trimite păreri. În România, legea majoratului digital a trecut de Senat în 2025, iar decizia finală o are Camera Deputaților.
2. Telefoanele la școală: potrivit PISA 2025, 49% dintre elevii de 15 ani din România învață în școli care interzic telefoanele, față de 22% în 2022. Ministrul Educației, Mihai Dimian, recunoaște însă: „În momentul de față, legea nu este respectată” (Edupedu).
3. Între 19 și 21 noiembrie are loc la Sibiu Conferința Națională VITAL 10/10, „Fazele lucrării”: de la pregătirea liderilor și așezarea bazelor la formarea echipei, extindere și multiplicare. Vorbitor principal e Dave Patty, cofondator al Pulse și președintele Josiah Venture, care formează de peste 30 de ani lideri de tineret în Europa. Înscrierea e deschisă până la 11 noiembrie și costă 320 de lei de persoană, fără cazare. Ne vedem la Sibiu?
4. Primul trailer pentru „Narnia: The Magician's Nephew” de Greta Gerwig împarte publicul, și printre creștini: Meryl Streep îi dă voce lui Aslan, care la C. S. Lewis îl reprezintă pe Isus. Un critic a numit asta o palmă dată lui Lewis. Potrivit Empire, Aslan rămâne însă un leu, doar cu voce de femeie, așa cum Bart Simpson are în original vocea unei femei. Sfatul nostru: întâi te uiți, apoi judeci. Filmul intră în cinematografe la nivel mondial pe 12 februarie 2027 (data pentru România nu e anunțată), iar pe Netflix apare pe 2 aprilie.
5. Dacă pregătești ceva pentru grupul tău pe 31 octombrie, găsești pe Pulse cinci alternative la Halloween și ghidul nostru gratuit „Foc de tabără pentru copii”: o seară cu povești, cântece și bezele pe băț, ca alternativă la Halloween.