Se joacă. Mult. Pe telefon, în tren sau acasă, pe consolă. Jocurile ne însoțesc. De la jocurile casual până la jocurile de rol complexe și fără sfârșit. Ca filmele și cultura pop, jocurile își iau influențele din societatea noastră și din temele ei. Filmele, serialele, cărțile și jocurile bine făcute pot reflecta aceste teme și ne pot pune față în față cu ele. În timp ce mediile de divertisment, precum serialele, oferă o imagine progresistă asupra conviețuirii în societate și asupra rolurilor, jocurile video au părut multă vreme rămase în urma vremurilor prin felul în care îi prezentau pe femei și pe bărbați.

Jocurile video alimentează stereotipurile

Exemplu: League of Legends (video pe Instagram). Reprezentarea femeilor în jocurile video se bazează adesea pe stilizarea sexuală.

În principiu, reprezentarea estetică a femeilor în jocurile video se bazează adesea pe stereotipuri și pe stilizarea sexuală. Femeile sunt reduse la organe sexuale supradimensionate și la haine puține. Și personajele masculine sunt prezentate în mod stereotip, însă mai degrabă idealizate decât sexualizate. Au mușchi, armuri grele și sunt mai înalte decât media. În plus, personajele feminine sunt înzestrate cu mai puține competențe și abilități.

Exemplu: League of Legends (imagine pe Instagram). Reprezentarea bărbaților în jocurile video se bazează adesea pe stereotipuri. Au mușchi, armuri grele și sunt mai înalți decât media.

Pe lângă reprezentarea estetică, există și nedreptăți structurale în distribuția personajelor principale din jocuri. Când e vorba de personaje principale, femeile sunt și acum mult mai puține decât bărbații. Iar în rolurile scrise pentru ele, ele sunt cele care trebuie salvate de eroii lor bărbați.

Se vede o inversare a tendinței

Dar în ultimii ani se vede o tendință mai pozitivă, care îmbunătățește constant imaginea femeii în jocurile video. Asta nu trebuie totuși să ne facă să trecem cu vederea nedreptatea care încă domină, dar arată un drum pe care l-a apucat industria jocurilor video. Pe de o parte, asta se datorează diversității mai mari pe care o reflectă societatea și la care reacționează jocurile video, ca și alte piețe. Exemple de jocuri cu personaje și genuri diferite sunt „Horizon Zero Dawn”, „Last Of Us II” sau jocul actual „Tell Me Why”.

3 aplicații practice pentru lucrarea ta cu adolescenții și tinerii

Oferă spații de joc ușor accesibile

Fiind implicat în biserică, sunt invitat des ca vorbitor în grupuri de tineret și în alte biserici. Pe lângă temele mele propriu-zise, ajungem să vorbim și despre lucruri personale. Despre „gaming” am ajuns să discutăm aproape de fiecare dată. Adesea însă cu rezerva că ar fi „doar” o distracție personală, care nu are loc în lucrarea cu tinerii. Uneori subiectul era însoțit de rușine, ca și cum n-ar fi ceva prea creștin. Așa cum arată explicațiile mele de mai sus, chiar e ceva adevărat în ce se spune despre clișeele de gen și despre sexismul din jocuri. Și totuși avem nevoie de tema gamingului, pentru că e prezentă, mai mult sau mai puțin, în societate, în toate grupele de vârstă și în toate mediile sociale.

Să oferi spații de joc în lucrarea cu tinerii înseamnă să-i faci mereu loc jocului, un loc integrat în restul programului. Te rog să ții cont că nu toate jocurile sunt potrivite pentru orice vârstă și că ar trebui respectate legile pentru protecția minorilor. Astfel, în turnee de e-sport, tinerii pot

  • să joace fotbal unii împotriva altora în FIFA sau Rocket League,
  • să danseze împreună la Just Dance,
  • să se vâneze unii pe alții în jocuri battle royale precum Fortnite sau APEX-Legends
  • și să-și dovedească tehnica de pilotaj în jocuri casual precum Mario Kart. Sau să-și perfecționeze abilitățile cu 8 jucători în Super Bomberman R.

Jocul ca experiență comună în lucrarea cu tinerii îi dă acestui mod de a-ți petrece timpul liber locul pe care îl are în viața de zi cu zi a tinerilor și arată că lucrarea cu tinerii e interesată de realitatea lor personală. Calitatea acestor relații determină în mare măsură calitatea discuțiilor și încrederea dintre voluntari și participanții la activități. Când noi, ca lideri și voluntari, ne ocupăm în mod conștient de cultura tinerilor și de jocurile video, găsim puncte de legătură și suntem dispuși să ne implicăm în experiențe de joc, spațiile de discuție care urmează sunt cu atât mai rodnice.

Moderează inteligent spații de discuție incluzive

Spațiile pentru discuții deschise, constructive, dar și ambivalente pot fi oferite de voluntari și de profesioniști din asistența socială sau din lucrarea creștină cu tinerii. De exemplu, se pot organiza ateliere sau seminare despre jocurile video. Participanții au ocazia să vorbească între ei, în dialog, despre experiențele și părerile lor legate de jocuri. Un astfel de seminar are nevoie de suficient timp de pregătire și de un conținut stabilit clar, care să lase loc pentru discuții despre experiența de gaming.

Câteva tinere lucrează împreună la o masă, cu markere, pe o coală mare de hârtie
Foto: Edvin Johansson, Unsplash

Cred că, atunci când oferi un cerc de discuție, e vorba mai ales de o atitudine de reflecție, de observare și de interes față de tineri.

  • Ce jocuri joacă?
  • Ce îi fascinează la jocurile lor preferate?
  • Cum percep reprezentările nedrepte ale personajelor din jocuri?

O altă temă importantă e experiența proprie de hărțuire (sexuală) în jocurile online multiplayer. Încă din 2012, site-ul german netzpolitik.org a scris un articol despre asta, care se bazează pe experiențe din cadrul unei comunități online.

Acum câteva săptămâni, săptămânalul german Die Zeit a relatat despre un grup tot mai mare de femei care au vorbit deschis despre hărțuirile din lumea gamingului (în engleză). Ar putea deveni chiar mișcarea lor #MeToo.

O tânără joacă un joc de curse pe un automat, într-o sală de jocuri cu afișe japoneze
Foto: Joel Stylis, Unsplash

În aceste spații de discuție se poate vorbi despre modalitățile prin care jucătoarele se pot proteja de aceste abuzuri și se pot apăra. O idee poate fi gestul solidar de a se uni cu alte femei care vor să joace împreună. Organizându-se prin site-uri și canale de Discord, jucătoarele găsesc aici solidaritate și pot pune sub semnul întrebării spațiul structurat patriarhal.

Cu această etapă a discuției ne legăm de teoria potrivit căreia învățarea în sine este o experiență asupra căreia poți reflecta abia în timp ce o trăiești. Astfel, aici există posibilitatea de a reformula ce s-a învățat, uneori chiar inconștient, și de a vorbi despre asta. Numai această etapă a discuției ar putea fi deja începutul unui nou proces de reînvățare, asupra căruia se poate reflecta, la rândul lui, mai târziu.

Unde întâlnesc tinerii imagini diferite, nestereotipe, despre roluri? Îi formează media sau au în jurul lor oameni care le pot reflecta această diversitate?

Citesc ei Biblia ca pe o carte care are puterea să transforme structurile sociale existente sau o văd ca pe o privire întoarsă spre trecut asupra vieții și a societății?

Încercați împreună spații deschise de experimentare

Designul personajelor are o mare importanță pentru jucători. Jocul îți dă posibilitatea să intri în roluri noi și, în parte, necunoscute. Rolurile create chiar de jucători au un mare potențial de identificare. Și după mulți ani, seriile de jocuri „WoW” sau „The Elder Scrolls Online” sunt încă foarte populare. Milioane de jucători din toată lumea își creează personaje cu totul personale, intră în pielea celuilalt gen și se dedică propriului arbore de abilități, care face personajul virtual unic. Tinerii nu transpun însă unu la unu în viața de zi cu zi rolurile pe care le au în jocuri. E vorba mai degrabă de faptul că pot experimenta roluri diferite și noi. Cu cât aceste experimente sunt mai variate, cu atât experiențele de învățare ale tinerilor pot fi mai bogate. Vorbește cu tinerii tăi despre așteptările legate de roluri, despre clișee și despre imaginea genurilor.

Tineri cu controlere în mână joacă jocuri video la un turneu, în fața unor monitoare
Foto: Stem List, Unsplash

Întrebări pentru discuții cu adolescenții tăi:

  • Ce asociază ei cu rolul pe care îl joacă?
  • Contează pentru ei dacă joacă un personaj feminin sau unul masculin?
  • Ce puncte forte are personajul datorită genului său?
  • Ce ar vrea să schimbe în jocul lor în această privință?

Aceste spații nu trebuie înțelese ca o listă încheiată, ci vor să deschidă posibilități de a pune atent sub semnul întrebării temele gamingului, ale imaginii despre genuri și ale sexismului și de a le înfrunta.

Rămâi la curent cu tendințele actuale din lumea gamingului și fii primul care află despre cele mai noi tendințe ale Generației Z. Abonează-te la newsletterul nostru și primești sfaturi și trucuri actuale direct în inbox.

Lecturi suplimentare:

Versiunea în limba română: octombrie 2026