Acum câteva luni m-am uitat la serialul Netflix „Anne with an E”, după romanul Anne de la Green Gables, apărut în 1908. A fost un moment nostalgic, care mi-a amintit de o versiune (mult) mai veche a serialului, în care Marilla îi spune lui Anne: „Soarele răsare și apune, fie că iau examenul de geometrie, fie că nu”. Mi-am amintit de cuvintele acestea de fiecare dată când am avut de înfruntat o provocare.
Ce nu știam atunci, dar știu acum, e că dintr-o carte îndrăgită a copilăriei am învățat exact asta:
Reziliența.
Capacitatea de a te ridica din nou.
Ceva ce sper să-i pot învăța și pe copiii mei: cum să nu se lase copleșiți sau doborâți de greșeli, eșecuri sau greutăți.
Se fac multe cercetări și se discută mult despre cum poate fi întărită reziliența copiilor. Fără să te copleșesc cu o mulțime de rezultate ale cercetărilor, vreau să-ți dau pe scurt trei întrebări importante pe care le poți folosi ca să întărești reziliența copiilor tăi.
1. „Ce se întâmplă acum în tine? Ce simți?”
Când îi pui copilului tău această întrebare într-o situație grea, îl ajuți să conștientizeze ce se întâmplă. Îi dai ocazia să spună ce trăiește și să găsească cuvinte pentru ce îl pune la încercare, îl dezamăgește sau îl neliniștește. Când copilul tău își exprimă emoțiile și ți le împărtășește, ai posibilitatea să răspunzi la ele.
Dacă, de mic, îți încurajezi des copilul să-ți spună ce trăiește, ai mai multe șanse să devii, pe termen lung, o persoană de încredere în viața lui.
Una dintre cheile prin care copilul tău poate deveni o persoană rezilientă și echilibrată e să aibă în viața lui cel puțin un adult în care să poată avea încredere deplină.
Cercetările arată că cei mai rezilienți oameni nu sunt cei deosebit de neînfricați, independenți sau puternici în voință, ci cei care au o relație de încredere, pe care se pot baza, cu cel puțin încă o persoană.
Luptă în continuare ca copilul tău să simtă că îți pasă cum îi este și că ești acolo pentru el.
2. „Ce rămâne mereu adevărat, orice s-ar întâmpla?”
Ajută-ți copilul să conștientizeze care adevăruri rămân mereu în picioare, orice s-ar întâmpla.
În psihologie se vorbește despre identificarea gândurilor iraționale (de exemplu, când dramatizăm prea mult o situație sau avem impresia că toată lumea e împotriva noastră) și despre înlocuirea lor conștientă cu gânduri realiste.
Îți poți ajuta copilul să se oprească, să respire adânc o dată, să conștientizeze situația și apoi să-și mute conștient atenția pe ce este adevărat, de exemplu pe cât de mult îl iubești sau pe cât de curajos sau de isteț este. Pentru asta poți folosi fișa de lucru de mai jos.
Fișa de lucru „Soundtrack”, pentru activitatea cu copilul tău despre ce rămâne adevărat, orice s-ar întâmpla.
Și rutinele pot fi de mare ajutor aici. Chiar și ritmul care există în natură poate avea un efect profund liniștitor. Să știm că soarele va răsări și va străluci, orice s-ar întâmpla în viața noastră, ne ajută să vedem lucrurile în proporția lor reală.
Când totul e greu, rutinele pot da siguranță și pot arăta spre ce rămâne totuși stabil și adevărat.
Rutinele pot fi atât rutine zilnice, ca spălatul pe dinți sau timpul petrecut împreună înainte de culcare, cât și activități de familie pe care le faceți împreună în mod regulat.
Rutinele îi arată copilului tău că viața merge mai departe, oricât de grea ar fi acum.
3. „Ce pot să fac pentru tine?”
Cuvintele acestea au aproape ceva magic. Când copilul tău stă plângând în fața castelului său de Lego dărâmat, când reacționează exagerat într-o situație din cauza stresului dinăuntru sau când stă înaintea ta încremenit de frică, întrebarea aceasta plină de sens îi poate aminti că ești acolo pentru el și că îl susții, orice s-ar întâmpla.
Când îi oferi copilului tău ajutorul, asta face o diferență reală, chiar dacă tot ce poți face în momentul acela e să-l iei în brațe și să-l asculți.
Când îi oferi copilului tău ajutorul, el învață că e bine să caute ajutor și să-l primească.
Psihologia confirmă că această abilitate e una dintre competențele-cheie ale rezilienței.
După ce l-ai întrebat pe copilul tău ce poți face pentru el, poți apoi să întorci întrebarea și să i-o dai lui înapoi. Ajută-ți copilul să se gândească ce posibilități de acțiune are el însuși în situația respectivă.
Când copilul tău se vede pe sine capabil să abordeze și să rezolve probleme, asta contribuie la reziliența lui.
Poți discuta cu copilul tău diferite posibilități de acțiune și urmările lor și puteți face planuri împreună.
Așa, copilul tău poate aduna cunoștințe și își poate dezvolta abilitățile de care are nevoie ca să răspundă la provocările din viața lui.
Când vine vorba de felul în care copilul tău crește ca persoană rezilientă și echilibrată, tu, ca părinte, ești factorul decisiv. Ce contează cel mai mult e să fii acolo pentru copilul tău.
Acest articol a fost scris de Gina Abbas și publicat pentru prima dată de Parent Cue (în engleză). Versiunea germană: Nora Wendt. Versiunea în limba română: Pulse. Gratuit pentru lucrarea ta cu tinerii. Ce ai voie să faci cu acest material: Termeni de utilizare.
