Ca adulți, pornim adesea de la ideea că mai ales copiii mai mici nu au de ce să-și facă griji sau să fie triști. La urma urmei, copilăria e considerată perioada cea mai nevinovată și mai lipsită de griji. Și totuși, și copiii au motive serioase să-și facă griji. Ultimii trei ani ne-au arătat ce efecte poate avea o pandemie asupra copiilor. Chiar dacă situația s-a mai îmbunătățit, efectele izolării sociale și teama de a pierde rutinele familiare pot provoca la copii o disperare considerabilă.

Există însă și multe griji care nu au nimic de-a face cu o pandemie. Copiii care sunt victime ale bullyingului, suferă de singurătate, se retrag sau au probleme de învățare și de atenție sunt expuși unui risc mai mare de tulburări de anxietate sau de depresie.

La fel ca adulții, și copiii se luptă cu temeri și chiar cu depresia. Totuși, semnele și simptomele la copii diferă adesea de cele ale adulților. Deși semnele de anxietate și depresie la copii pot fi uneori subtile, le putem recunoaște ușor dacă ne uităm cu atenție. Ca părinte, e important să nu ignori aceste semne de avertizare atunci când le observi.

O fată stă în picioare într-o cameră întunecată și privește în jos
Fii atent cât timp își petrece copilul tău în camera lui și uită-te la ce a făcut în ultima vreme. Ai impresia că stă singur în camera lui mai mult decât în altă parte și mai mult decât de obicei? Foto: Unsplash+

Iată câteva exemple de lucruri la care să fii atent.

1. Izolarea socială

Un indiciu de anxietate și depresie la copii este că se distanțează de persoanele apropiate. De obicei, copiii caută compania familiei și a prietenilor. Fii atent cât timp își petrece copilul tău în camera lui și uită-te la ce a făcut în ultima vreme. Ai impresia că stă singur în camera lui mai mult decât în altă parte și mai mult decât de obicei?

Uneori, un copil anxios sau deprimat nu stă, cum te-ai aștepta, în fața calculatorului sau a telefonului. Se poate să-și petreacă ziua doar dormind sau plângând ori să fie de-a dreptul paralizat de griji. Când îl sună sau îi scriu prietenii, fii atent dacă le răspunde sau abia dacă reacționează. Dacă copilul tău e activ pe rețelele sociale, uită-te ce postează sau cât de des postează. Dacă copilul tău nu arată niciun interes să iasă din camera lui sau să vorbească cu prietenii, s-ar putea să fie mai mult la mijloc.

2. Schimbări de dispoziție

Anxietatea și depresia la copii și adolescenți nu arată întotdeauna ca griji sau tristețe. Uneori se manifestă și prin furie sau toane. Furia sau iritabilitatea fac parte din viața de zi cu zi a multor adolescenți, dar ți se pare că furia e exagerată sau neobișnuită pentru adolescentul tău?

Observă și dacă s-a schimbat dispoziția copilului tău.

O fată se sprijină de un zid de piatră
Poate că în ultima vreme copilul tău e foarte tăcut. Asta ar putea arăta că e copleșit de gânduri pe care cu greu le poate opri. Foto: Unsplash+
  • Pare mereu îngrijorat sau frământat de ceva?
  • E frustrat, trist sau nu arată deloc emoții? Pare distant?
  • Nu l-ai mai văzut de mult zâmbind?

Poate că în ultima vreme copilul tău e foarte tăcut. Asta ar putea arăta că e copleșit de gânduri pe care cu greu le poate opri.

3. Schimbări în ritmul somnului

Un copil sau un adolescent care se luptă cu anxietatea și depresia poate avea probleme să adoarmă sau să doarmă toată noaptea. Când treci pe lângă camera copilului tău și ușa e închisă, poate că lumina e încă aprinsă sau poate că mănâncă o gustare în mijlocul nopții.

Nu doar adormitul poate fi o problemă: unii copii cu anxietate și depresie ajung să doarmă prea mult.

Se poate să nu aibă nicio motivație să se ridice din pat și să-și înceapă ziua. Deși dorm 8-10 ore, se simt totuși epuizați și neodihniți.

4. Lipsa de speranță

Lipsa de motivație sau o perioadă lungă de apatie sunt semne clare de anxietate și depresie. Poate că l-ai întrebat pe copilul tău, de obicei activ, ce planuri are pentru weekend, iar răspunsul a fost des „nimic”. În ultimele săptămâni, acesta a devenit răspunsul obișnuit.

Un băiat stă plictisit pe niște trepte, afară
Lipsa de motivație sau o perioadă lungă de apatie sunt semne clare de anxietate și depresie. Foto: Unsplash+
  • Interes tot mai scăzut pentru activitățile care înainte îi plăceau cel mai mult
  • Plictiseală persistentă și energie scăzută
  • Gânduri negative persistente despre sine și despre ceilalți
  • Sentimente de vinovăție frecvente
  • Sensibilitate excesivă la respingere sau la eșec
  • Iritabilitate, furie sau ostilitate tot mai mari
  • Dificultăți în a păstra relațiile
  • Plângeri despre dureri fizice, cum ar fi durerile de cap și de burtă
  • Evitarea frecventă a școlii sau rezultate școlare slabe

Ce poți face

Dacă ai observat la copilul tău mai multe dintre aceste semne pe o perioadă mai lungă de două săptămâni, ar trebui să acționezi.

Cea mai bună abordare este să vorbești cu blândețe cu copilul tău despre schimbările pe care le-ai observat. Dacă ezită să răspundă, asigură-l că îl iubești foarte mult și că e normal să fii uneori trist și neliniștit. Dacă problema pare să fie frica, încurajează-ți copilul să înfrunte situația care îl face să se teamă. Exersând în mod regulat, va prinde mai mult curaj.

O mamă vorbește cu fiul ei la masa din bucătărie
Cea mai bună abordare este să vorbești cu blândețe cu copilul tău despre schimbările pe care le-ai observat. Foto: Unsplash+

Alte lucruri pe care le poți face:

  • Creează rutine pentru copilul tău și pentru familie, care să aducă bucurie în viața de zi cu zi, cum ar fi serile de film sau serile de jocuri.
  • Ai grijă ca copilul tău să doarmă suficient, să facă mișcare în timpul zilei și să mănânce echilibrat.
  • Încurajează-ți copilul să ia pauze de la rețelele sociale.
  • Încurajează întâlnirile față în față cu cei de vârsta lui. E important ca copilul tău să țină legătura cu prietenii lui cât mai des posibil.
  • Vorbiți regulat în familie despre sănătatea voastră mintală. Poți pune întrebări ca: „Pe o scară de la 1 la 5, cum te simți azi?”, „Care au fost azi momentele tale bune și cele grele?” sau „Care au fost momentele tale bune și cele grele săptămâna aceasta?”

Simptomele de anxietate și depresie sunt de obicei trecătoare, dar pot duce la probleme pe termen lung dacă nu sunt tratate. Dacă observi la copilul tău semne de anxietate și depresie, ar trebui să faci o programare la un psihoterapeut sau la medicul pediatru, ca să discutați un posibil diagnostic și variantele de tratament.

📞
Copiii și adolescenții pot vorbi gratuit cu un consilier la Telefonul Copilului, 116 111 (de luni până vineri, între 10:00 și 20:00). Dacă viața cuiva este în pericol imediat, sună la 112.
Pentru aprofundare îți recomandăm cartea Seen: Healing Despair and Anxiety in Kids and Teens Through the Power of Connection (în engleză; titlul ar însemna „Văzuți: cum vindecăm disperarea și anxietatea copiilor și adolescenților prin puterea legăturii”). Cartea prezintă cinci instrumente care îi ajută pe părinți și pe ceilalți adulți care țin la copii să-i vadă și să-i asculte pe copii și pe adolescenți cu tot ce simt. Poate îți este de folos și rezumatul cărții scris de Nora Wendt.

Acest articol a fost scris de Dr. Chinwé Williams și publicat pentru prima dată de Parent Cue (în engleză). Versiunea germană: Esther Penner. Versiunea în limba română: Pulse.