Recomandarea (în engleză) emisă de Surgeon General (medicul-șef al administrației americane de sănătate publică) citează mai multe surse de date care arată o creștere a prezentărilor adolescenților la urgențe din motive legate de sănătatea mintală. Recomandarea lui vine după ce American Academy of Pediatrics, American Academy of Child and Adolescent Psychiatry și Children's Hospital Association au declarat (în engleză), la începutul anului, împreună, o „stare de urgență națională” pentru sănătatea mintală a adolescenților.

Sănătatea mintală în stare de urgență

Mai ales în contextul pandemiei, tema sănătății mintale are o importanță deosebit de mare. 84% dintre tinerii între 16 și 24 de ani spun că sănătatea lor mintală a avut de suferit în ultimele 18 luni.

67% dintre cei din Generația Z cred că pandemia va avea efecte pe termen lung asupra sănătății lor mintale.
Un tânăr stă întins pe spate pe un pat cu cearșaf alb, lângă un caiet și un pix
84% dintre tinerii între 16 și 24 de ani spun că sănătatea lor mintală a avut de suferit în ultimele 18 luni.

După cum observă The New York Times (în engleză), motivele acestei situații critice sunt complicate, dar cauzele de fond au foarte probabil legătură cu creșterea masivă a timpului petrecut în fața ecranelor și cu folosirea rețelelor sociale din ultimul an, combinate cu restricțiile din pandemie și cu anxietatea și depresia adolescenților, deja în puternică creștere. Sănătatea mintală ar trebui evaluată întotdeauna la nivel individual, dar este important ca oamenii care au grijă de adolescenți să fie conștienți că factorii de risc ai Generației Z pentru dezvoltarea unor boli psihice grave sunt mai mari ca oricând.

Ce este „contagiunea suicidului”?

Termenul „contagiunea suicidului” se referă la ideea că sinuciderea unei persoane duce la alte sinucideri în anturajul ei. Cercetătorii cred că o contagiune prin sinucidere devine mai probabilă în cazul a trei tipuri de apropiere:

  1. geografică,
  2. psihologică
  3. și socială.
Un băiat într-un pulover gri stă pe un scaun lângă un pian și privește serios spre cameră
Termenul „contagiunea suicidului” se referă la ideea că sinuciderea unei persoane duce la alte sinucideri în anturajul ei.

În principiu, cei mai expuși riscului sunt cei care locuiesc aproape de locul unde a avut loc sinuciderea, cei care se identifică într-un fel cu persoana care s-a sinucis și/sau cei care au avut o legătură de orice fel cu această persoană.

💡
Efectul Werther și contagiunea suicidului: „Prin efectul Werther (în germană) se înțelege ipoteza că există o legătură cauzală între sinuciderile relatate pe larg în mass-media și o creștere a ratei sinuciderilor în populație.” — Wikipedia
📞
Dacă te gândești la sinucidere sau îți faci griji pentru cineva: Dacă viața cuiva este în pericol imediat, sună la 112 (gratuit, de pe orice telefon). Poți vorbi gratuit și anonim la 0800 801 200, TelVerde Antisuicid al Alianței Române de Prevenție a Suicidului (vinerea, sâmbăta și duminica, între 19:00 și 07:00). Linia de sprijin depreHUB, 0374 456 420, răspunde non-stop. Copiii și adolescenții pot suna la Telefonul Copilului, 116 111 (de luni până vineri, între 10:00 și 20:00). Alte linii de ajutor din România găsești pe findahelpline.com.

Și prevenirea suicidului e contagioasă

Dar dacă există o contagiune a sinuciderii, atunci există și o contagiune a prevenirii sinuciderii. Când alegem să nu renunțăm, îi inspirăm și pe ceilalți din jurul nostru să aleagă să nu renunțe. Jennifer Hecht scrie în cartea ei Stay (în engleză):

„Dacă sinuciderea are o influență dăunătoare asupra altora, atunci supraviețuirea are influența opusă: îi ajută pe oameni să rămână în viață. Rămânând în viață, aducem o contribuție prețioasă lumii.” — Jennifer Hecht
Un tânăr cu părul decolorat cântă la chitară acustică
Când alegem să nu renunțăm, îi inspirăm și pe ceilalți din jurul nostru să aleagă să nu renunțe.

Așadar, ce face viața să merite trăită, chiar și în cele mai întunecate vremuri? Pentru Viktor Frankl, supraviețuitor al Holocaustului, a fost sensul vieții. În cartea sa „Omul în căutarea sensului vieții” a scris:

„Într-un anumit fel, suferința încetează să mai fie suferință în momentul în care își găsește un sens, cum ar fi sensul unui sacrificiu.” — Viktor Frankl

Înțelegerea faptului că suferința noastră nu este fără motiv, ci face parte din construirea a ceva pozitiv și plin de sens, i-a dat lui Frankl puterea de care avea nevoie ca să treacă prin cele mai întunecate zile ale vieții lui.

Dar cultura noastră a pus căutarea plăcerii mai presus de căutarea sensului. Credem că viața merită trăită atunci când ne simțim cu adevărat bine. Dar plăcerea și fericirea sunt trecătoare; din fericire, ca creștini, avem o sursă incredibilă de sens, din care ne putem trage puteri noi.

Valorile care dau direcția

Facem parte dintr-o mare metanarațiune: povestea unui Dumnezeu incredibil, care a creat o lume uimitoare și complexă, care a ieșit din țâțâni, dar la care El lucrează neobosit ca s-o pună din nou în ordine. Suntem parteneri ai lui Dumnezeu în acest proiect global de restaurare, purtați de gândul veșniciei: să lucrăm alături de Cel care știe în adâncul Lui ce înseamnă să plângi, să suferi și să fii trist.

O tânără ține cu mâinile barele unei porți de metal și privește în sus
Suntem parteneri ai lui Dumnezeu în acest proiect global de restaurare, purtați de [gândul veșniciei](https://www.bible.com/bible/126/ECC.3.11.NTR): să lucrăm alături de Cel care știe în adâncul Lui ce înseamnă [să plângi](https://www.bible.com/bible/126/JHN.11.35.NTR), să suferi și să fii trist.
Dumnezeul creștinismului este Dumnezeul care intră în durerea noastră și o transformă dinăuntru.

Întrebări pentru discuție

Două femei stau de vorbă într-o grădină, una ține o lădiță de lemn, cealaltă o stropitoare verde
Iată câteva întrebări care, sperăm, te vor ajuta să aprofundezi cu adolescentul tău tema sănătății mintale și a sinuciderii.

Desigur, sănătatea mintală poate fi îmbunătățită și prin lucruri atât de banale precum o alimentație sănătoasă, mișcarea, somnul suficient, lumina soarelui și interacțiunile sociale pozitive. Dar și aici e valabil: fără acest sentiment mai profund de sens și semnificație, suntem mult mai vulnerabili la crize psihice. Iată câteva întrebări care, sperăm, te vor ajuta să aprofundezi discuția cu adolescentul tău:

  • Cum crezi că arată o viață plină de sens?
  • Crezi că viața ta are sens?
  • Ce înseamnă pentru tine faptul că Isus a suferit de depresie și de anxietate și le-a trăit El însuși?

Acest articol a fost scris de echipa de creație Axis și publicat în „Culture Translator” (în engleză). Versiunea germană: Andy Fronius (echipa Pulse). Versiunea în limba română: Pulse.