Adolescentul tău se poartă și mai dificil decât de obicei? Probabil sună a întrebare-capcană. Accentul cade pe cuvintele și mai.

👉🏼
Exemple: Băiatul tău de 14 ani, de obicei foarte responsabil, a uitat iar să scoată câinele la plimbare? A uitat de două ori la rând să-și facă temele și tocmai a luat o notă dezastruoasă la un test la materia la care e cel mai bun? Sau fiica ta de 11 ani, sociabilă și bună la suflet, a început să dispară ore întregi în camera ei, iar când iese, are tot mai des izbucniri de plâns și de furie?

Fie că copilul tău e preadolescent, fie adolescent, la această vârstă simptomele psihice apar des. Schimbările greu de înțeles prin care trece copilul tău nu vor dispărea dacă le ignori. Și după cei 3 ani neobișnuiți pe care i-am trăit cu toții în pandemia de COVID-19, trebuie să avem grijă de sănătatea mintală a copiilor noștri mai mult ca oricând.

Dacă nu știi cum să fii atent la sănătatea mintală a copilului tău, iată câteva sfaturi care te pot ajuta să începi.

Fii atent la semnele de avertizare

Preadolescenții și adolescenții au alte nevoi de dezvoltare decât adulții. Sunt într-o etapă a vieții în care relațiile cu cei de-o vârstă cu ei sunt extrem de importante. În funcție de vârstă, de stadiul de dezvoltare și de maturitate, copilul sau adolescentul tău poate să nu înțeleagă pe deplin cum i-au afectat lumea ultimii 3 ani. În plus, la pubertate apar la adolescenți schimbări de dispoziție care țin de schimbările hormonale și nu au nimic de-a face cu pandemia. E important să fii atent la aceste semne, mai ales dacă îi afectează viața adolescentului tău.

  • Schimbări în rezultatele școlare. Se poate ca copilul tău să rămână în urmă la școală. Chiar dacă nu e un elev „perfect”, fii atent dacă se mai străduiește. Câteva note proaste din când în când sunt un lucru, dar e cu totul altceva când copilul tău pur și simplu nu se mai străduiește deloc.
O elevă lucrează la un proiect de biologie
Câteva note proaste din când în când sunt un lucru, dar e cu totul altceva când copilul tău pur și simplu nu se mai străduiește deloc. Foto: Unsplash+
  • Schimbări în somn. Poate că adoarme greu, se trezește în mijlocul nopții sau doarme prea mult. Dacă preferă să-și petreacă cea mai mare parte a zilei în pat, s-ar putea să fie altceva la mijloc.
  • Schimbări intense de dispoziție. Poate că plânge mult sau devine foarte furios. Dacă acest comportament durează cel puțin două săptămâni, s-ar putea ca copilul tău să se lupte cu probleme psihice sau emoționale.
  • Pierderea interesului pentru activitățile care îi plac. La sfârșit de săptămână, adolescenților le place să se distreze cu prietenii sau să intre în cluburi și echipe sportive, ca să cunoască mai mulți oameni. Dar când se luptă cu probleme precum anxietatea, disperarea sau depresia, pot pierde interesul pentru lucrurile și oamenii care altădată îi bucurau, iar asta duce la o izolare extremă.
Un adolescent pozează cu skateboardul lui
Dar când se luptă cu probleme precum anxietatea, disperarea sau depresia, pot pierde interesul pentru *lucrurile și oamenii* care altădată îi bucurau, iar asta duce la o izolare extremă. Foto: Trinity Treft, Unsplash
  • Schimbări ale apetitului sau ale greutății. Dacă copilul tău mănâncă foarte puțin, ascunde mâncare sau observi că greutatea lui fluctuează, ar putea fi vorba de o problemă emoțională sau de una legată de alimentație, ori de amândouă.

Pune întrebări

Când vezi semne că copilul tău trece printr-o perioadă grea, e momentul să pui întrebări. La început s-ar putea să ți se pară stânjenitor, dar e mai bine să formulezi o întrebare stângaci decât să n-o pui deloc.

Esențial este să-ți încurajezi copilul să se deschidă.

O cale de a crea legătura este să povestești mai întâi ceva despre tine. Spune-i, pentru început, cum a fost ziua ta. Asta îl ajută pe copil să aibă încredere că poate veni la tine. Apoi îl poți întreba dacă vrea să-ți povestească ceva despre ziua lui.

Încearcă să eviți întrebările la care se răspunde cu da sau nu, cum ar fi: „Ești bine?” Altfel primești doar un „Da” ca răspuns.

Pune în schimb întrebări care cer răspunsuri ceva mai lungi, de exemplu:

  • „Ce îți ocupă cel mai mult mintea astăzi?”
  • „Ce ți-a făcut cea mai mare bucurie astăzi?”
  • „Ce a fost cel mai greu astăzi?”
  • „Ce povară cari după tine și ți se pare deosebit de grea astăzi?”
  • „Când ai fost ultima dată cu prietenii tăi?”
  • „Când ai ieșit ultima dată afară și ai făcut puțină mișcare?”
  • „Cum te pot încuraja sau sprijini mai bine de acum înainte?”
Un tată și fiica lui se distrează pe un teren de baschet
O cale de a crea legătura este să povestești mai întâi ceva despre tine. Spune-i, pentru început, cum a fost ziua ta. Asta îl ajută pe copil să aibă încredere că poate veni la tine. Apoi îl poți întreba dacă vrea să-ți povestească ceva despre ziua lui. Foto: Unsplash+

Aceste întrebări te vor ajuta să intri în vorbă cu copilul tău.

Oferă validare, nu soluții

În funcție de cum reacționează copilul tău, ca părinte s-ar putea să te grăbești să oferi o soluție, ca să-ți ferești adolescentul de o problemă. Dar orice ar trăi copilul tău acum, de multe ori e prea complex pentru o soluție simplă și rapidă. Când fiica ta adolescentă se luptă cu probleme emoționale, cel mai bun lucru pe care îl poți face este să o asculți. Evită să-i dai sfaturi, să-i spui clișee sau să-i explici insistent ce să facă ca să iasă din pasa proastă. Dacă nu îți cere explicit sfaturi, e mai bine s-o asculți fără s-o întrerupi și fără s-o judeci. Îi face bine să știe că o asculți și că iei în serios ce spune.

Arată-i că înțelegi că trece printr-o perioadă grea și laudă-o pentru eforturile ei. Amintește-i copilului sau adolescentului tău că ești mereu acolo pentru el. Validarea nu înseamnă neapărat că ești de acord cu felul în care copilul tău vede situația.

Validarea este mai degrabă un mijloc de comunicare, care ajută la întărirea temeliei relației dintre părinte și adolescent.

Când ai o relație stabilă și plină de grijă cu adolescentul tău, îi e mai ușor să-ți ceară ajutorul atunci când are probleme.

O mamă și fiica ei stau pe leagăne și vorbesc
Arată-i că înțelegi că trece printr-o perioadă grea și laudă-o pentru eforturile ei. Amintește-i copilului sau adolescentului tău că ești mereu acolo pentru el. Foto: Unsplash+

Îndreaptă-ți copilul și spre alte surse de sprijin

În general, ar trebui să păstrezi pentru tine tot ce îți spune copilul tău. Înainte să împărtășești cu cineva detalii personale despre problemele lui, cere-i permisiunea. Există totuși o excepție: o situație în care trebuie să spui mai departe ce ai auzit.

Dacă copilul tău spune ceva care îl pune în pericol pe el însuși sau pe altcineva, cere imediat ajutorul unui specialist în sănătate mintală.
📞
Dacă te gândești la sinucidere sau îți faci griji pentru cineva: Dacă viața cuiva este în pericol imediat, sună la 112 (gratuit, de pe orice telefon). Poți vorbi gratuit și anonim la 0800 801 200, TelVerde Antisuicid al Alianței Române de Prevenție a Suicidului (vinerea, sâmbăta și duminica, între 19:00 și 07:00). Linia de sprijin depreHUB, 0374 456 420, răspunde non-stop. Copiii și adolescenții pot suna la Telefonul Copilului, 116 111 (de luni până vineri, între 10:00 și 20:00). Alte linii de ajutor din România găsești pe findahelpline.com.

Dacă îți povestește despre o problemă care nu intră în această categorie (de exemplu presiunea legată de școală sau de prieteni), dar preferă să vorbească despre ea cu altcineva, nu o lua personal. Îndreaptă-l pur și simplu spre un alt adult, de exemplu un psihoterapeut, un medic pediatru, consilierul școlar sau un lider de tineret. Cel mai important este ca copilul tău să primească sprijinul de care are nevoie.

Oricât de jenant și de stânjenitor ți s-ar părea la început: dacă vorbești zilnic cu copilul sau adolescentul tău despre sănătatea lui mintală, relația voastră se va întări.

Pentru aprofundare îți recomandăm cartea Seen: Healing Despair and Anxiety in Kids and Teens Through the Power of Connection (în engleză; titlul ar însemna „Văzuți: cum vindecăm disperarea și anxietatea copiilor și adolescenților prin puterea legăturii”). Cartea prezintă cinci instrumente care îi ajută pe părinți și pe ceilalți adulți care țin la copii să-i vadă și să-i asculte pe copii și pe adolescenți cu tot ce simt. Poate îți este de folos și rezumatul cărții scris de Nora Wendt.

Acest articol a fost scris de Dr. Chinwé Williams și publicat pentru prima dată de Parent Cue (în engleză). Versiunea germană: Olivia Felber. Versiunea în limba română: Pulse.