Să crești un adolescent căruia îi e greu să-și înțeleagă și să-și exprime emoțiile sau care are tendința să aibă izbucniri emoționale puternice poate fi o provocare pentru toată familia. Din fericire, există moduri prin care poți întări inteligența emoțională a copilului, ca să-i dezvolți empatia și autocontrolul.
Dar ce este, de fapt, inteligența emoțională (IE) și de ce este atât de importantă?
Inteligența emoțională este capacitatea de a înțelege propriile emoții și emoțiile celorlalți și de a le folosi în mod constructiv în viața de zi cu zi.
În timp ce coeficientul de inteligență (IQ) arată cât de bine te descurci la teste, coeficientul emoțional (EQ) arată cât de bine te descurci în situațiile sociale. Inteligența emoțională este cheia pentru a păstra relațiile pe care le ai și pentru a construi altele noi.

Poate crezi că IQ-ul tău stabilește cât de inteligent ești. Da, IQ-ul poate prezice cât de bine te vei descurca la școală. Bineînțeles că e important să înveți din cărți, dar la fel de important este să fii inteligent emoțional. Rezultatele bune la școală și cititul unor cărți solicitante te pot ajuta la ore, dar capacitatea de a te înțelege bine cu ceilalți oameni este cheia succesului în relațiile personale și în carieră. Studiile arată că oamenii cu un EQ ridicat au mai multe șanse să fie angajați, promovați și mai bine plătiți.
Asta ar putea să-i stârnească interesul adolescentului tău.
Dacă îl ajuți pe copilul tău, încă de mic, să-și dezvolte inteligența emoțională, el poate învăța să-și recunoască emoțiile și să le folosească eficient, ca să se descurce în viața de adult.
Pornind de la lucrările psihologului Daniel Goleman, îți prezentăm în continuare patru aspecte centrale ale inteligenței emoționale și îți arătăm cum le poți dezvolta la adolescentul tău.
#1 Autocunoașterea
Autocunoașterea înseamnă să fii conștient de punctele tale tari și slabe și să înțelegi cum îi afectează pe ceilalți comportamentul tău.
Dacă îl ajuți pe adolescentul tău să-și dezvolte această conștiință de sine, va avea de câștigat acum și mai târziu în viață. Conștiința de sine îl ajută pe adolescentul tău să-și recunoască și să-și corecteze greșelile și îi întărește reziliența.
Alte beneficii ale conștiinței de sine sunt:
- Abilități mai bune de ascultare și de comunicare în general
- Capacitatea de a gândi critic și de a rezolva probleme
- O mentalitate orientată spre creștere
- Calități de lider mai bune

Autocunoașterea emoțională îl ajută pe adolescent să-și gestioneze emoțiile și să recunoască emoțiile celorlalți. Este o abilitate importantă atunci când vine vorba de construirea unor relații cu sens. De exemplu, dacă ești în stare să-ți recunoști propria tristețe, ești mai capabil să observi și tristețea celorlalți. Dacă adolescentul tău poate recunoaște emoțiile celorlalți, va avea mai multe șanse să vină la tine ca să găsească alinare.
Explică-i adolescentului tău că emoțiile pot să pară URIAȘE, dar nu toate emoțiile sunt la fel. O emoție poate apărea doar pentru scurt timp, în timp ce alta durează suficient de mult ca să știi dacă ești fericit sau trist. Indiferent cât durează o emoție, e important să-i amintești adolescentului că recunoașterea unei emoții este primul pas spre inteligența emoțională.
#2 Autocontrolul
Emoțiile sunt complexe și adesea trecătoare. De-a lungul unei zile trăim mereu mici urcușuri și coborâșuri emoționale. E sănătos să ne *arătăm* aceste emoții. Dar e important și să știm cum să *le gestionăm*, ca să nu preia ele controlul.
Nu putem controla ce emoții apar și când, dar putem învăța cum să le gestionăm.
Inteligența emoțională ne ajută să învățăm să ne controlăm emoțiile, astfel încât să evităm comportamentele care rănesc sau care nu sunt potrivite. Imaginează-ți că ești invitat cu familia la cină la o rudă cu care nu te înțelegi prea bine. Dacă ruda aceasta începe să te critice, ai putea ușor să explodezi de furie.

Dar autocontrolul înseamnă să înveți să respiri și să treci prin propriile emoții. În public nu ar fi înțelept să țipi la ruda aceasta. Ești împreună cu copiii tăi și nu vrei să-i pui într-o situație jenantă sau să-i superi. În această situație, probabil cel mai bine este să ceri să schimbați subiectul sau să nu reacționezi deloc.
Când vine vorba să-l înveți pe adolescentul tău autocontrolul, cel mai bine este să fii tu însuți un exemplu bun. Iată câteva moduri:
- Când simți că emoțiile îți scapă de sub control sau că te copleșește o emoție puternică, cum ar fi furia, fă o pauză și respiră adânc, ca să te liniștești. Apoi vorbește cu un prieten bun despre ce simți și povestește-i adolescentului tău cum te-a ajutat asta să te liniștești.
- Când afli că adolescentul tău a făcut ceva ce i-ai interzis în mod clar, ia-ți timp să te gândești și să decizi cum vrei să reacționezi. Când se întâmplă așa ceva acasă, spun adesea: „Sunt foarte frustrată acum, hai să vorbim despre asta mai târziu, după ce mă liniștesc.”
- Arată-i mereu adolescentului tău cum te relaxezi după o zi sau o săptămână grea de muncă, fie că scrii în jurnal, asculți muzică sau faci o plimbare de zece minute prin cartier.
#3 Empatia și înțelegerea
Un alt element al inteligenței emoționale este capacitatea de a recunoaște cum se simte cineva într-o anumită situație și de ce. De exemplu, dacă îi oferi prietenei tale o gustare și ea o refuză imediat, ar trebui să-ți dai seama din expresia ei distantă și din limbajul ei corporal că nu e cazul să insiști.
Această capacitate de a te pune în locul celorlalți și de a ține cont de felul în care văd ei lucrurile se numește *empatie*.
Empatia ne ajută să înțelegem ce să-i spunem cuiva care tocmai trăiește emoții puternice sau cum să ne purtăm cu el.
Empatia contribuie și la conștientizarea diferențelor și la prețuirea lor.
În lumea noastră atât de diversă, tinerii empatici pot deveni lideri inteligenți emoțional, capabili să conducă echipe diverse din punct de vedere cultural și al generațiilor, cu experiențe și perspective unice. Empatia este un instrument esențial pentru a recunoaște punctele tari diferite dintr-o echipă și pentru a le folosi în rezolvarea creativă a problemelor.

Dezvoltându-și empatia, adolescenții se pot înțelege mai bine pe ei înșiși și pe ceilalți și pot construi relații mai profunde.
#4 Gestionarea relațiilor
Să fim sinceri: oamenii ne vor supăra sau ne vor dezamăgi din când în când. Asta e valabil și pentru oamenii pe care îi plăcem sau îi iubim. Inteligența emoțională este o abilitate pe care adolescentul tău o poate folosi în orice situație socială. Să recunoști, să înțelegi și să folosești emoțiile face o diferență decisivă în felul în care te porți cu ceilalți.
Ascultă-ți instinctul când simți că ce vrei să spui nu e potrivit în acel moment. Când un prieten sau o persoană dragă suferă, ar trebui să fii în stare să-i oferi alinare și dragoste. Pe măsură ce crește, adolescentului tău îi va fi mai ușor să înțeleagă nu doar propriile emoții, ci și pe ale celor din jur.

Învață-l pe adolescentul tău când e cel mai bine să aducă vorba despre ceva ce i-ar putea fi greu celuilalt să audă, și de asemenea unde și cum. Când vede că prietenul lui e trist, nu e momentul potrivit să se laude cu ziua lui bună. Cum spun adesea adolescenții pe care îi consiliez: „Simte atmosfera!” În schimb, e mai bine ca adolescentul să i se adreseze prietenos celuilalt și să-i spună că e disponibil dacă vrea să vorbească.
Conflictele fac parte din viață. O strategie de comunicare utilă pe care i-o poți preda adolescentului tău este folosirea mesajelor de tip „eu”. Când suntem furioși sau ne simțim răniți, mesajele de tip „tu” ne vin pe buze repede și natural. Însă mesajele de tip „tu” sugerează că celălalt este singurul responsabil pentru ce simțim. Ele pot provoca și o atitudine defensivă. Mesajele de tip „eu”, în schimb, îi permit unei persoane să-și asume responsabilitatea pentru propriile emoții *și nevoi*.
Acest fel de mesaje presupune o anumită înțelegere a propriilor nevoi (cum am văzut în secțiunea despre autocunoaștere) și ajută la formularea unei rugăminți.
Îl poți învăța pe adolescentul tău acest instrument folosind următorul model de frază:
„Mă simt ___________ (numește emoția) când ___________ (numește cauza emoției).”
De exemplu: „Mă simt frustrat când spui că vei face ceva și apoi intervine mereu altceva.”
Când descoperiți motivul sentimentului neplăcut, adolescentul tău își va face o idee mai bună despre ce poate face el sau ea ca să rezolve problema sau să se simtă mai bine.
Apoi adaugă rugămintea, spunând exact ce ar trebui făcut:
„Am nevoie / vreau / aș prefera __________. Ai vrea să _________?”
De exemplu: „Aș prefera să mă anunți dinainte când intervine ceva, ca să nu stau să aștept și să mă întreb dacă vii. Ai face asta?”
Chiar dacă nu există nicio garanție că celălalt va reacționa mereu pozitiv sau se va strădui să-ți îndeplinească rugămintea, folosirea acestui instrument crește șansele ca gândurile și emoțiile tale să fie auzite.
Acest articol a fost scris de Dr. Chinwé Williams și publicat pentru prima dată de Parent Cue (în engleză). Versiunea germană: Olivia Felber. Versiunea în limba română: Pulse.
