Evenimentele, momente cheie în lucrarea cu tinerii

Când și cum ai început viața cu Isus? Ce te-a făcut să faci pasul? Cine a fost implicat? Cum a arătat drumul tău până acolo? Și: poți măcar să spui un moment exact?

La mine a fost pe 19.03.1993. Și țin minte data nu doar pentru că e ușor de reținut. Știu foarte exact ce a fost și ce am trăit atunci: a treia seară a primei campanii PROCHRIST. Billy Graham predică, Ulrich Parzany moderează, oamenii sunt invitați să vină în față și să înceapă o viață cu Isus, iar eu sunt sigur că acum e momentul meu.

Cel mai bun prieten al meu are alergie la povestea asta. El a devenit creștin „pur și simplu”, pe parcurs, pe drum, fără să poată spune în ce moment s-a întâmplat. Se enervează puțin când e întrebat când „s-a întors la Dumnezeu”. El nu crede că trebuie să știi asta exact. Și are dreptate. La fel ca mine.

Biblia povestește despre amândouă. Pavel știe foarte exact când L-a întâlnit pe Isus, pentru că întâlnirea îl doboară la pământ și apoi trei zile nu mai vede nimic (Faptele 9). Cleopa și prietenul lui trăiesc exact invers. Mai întâi nu-L recunosc pe Isus și după aceea nici nu mai pot spune exact când au încetat să meargă alături de un străin și au început drumul cu Isus. Abia la sfârșit li se deschid ochii și înțeleg că tot timpul au fost pe drum cu Isus (Luca 24).

Pe mine m-a ajutat mult atunci să fiu întrebat concret dacă vreau să iau o decizie proprie, conștientă, pentru Isus. Nu s-au schimbat foarte multe pentru mine prin asta, pentru că și înainte, și după, am fost pe drum cu Isus. Dar ajungem imediat la asta. Mai întâi să reținem că există oameni pe care îi ajută să fie întrebați la un eveniment dacă vor să trăiască cu Isus.

1. Evanghelizarea are loc la evenimente

O persoană ridică mâinile la un concert, în fața scenei luminate
Întâlnirea cu Evanghelia, într-un context pregătit special pentru asta, îi provoacă să răspundă. (Imagine simbolică) Foto: Shaun Frankland.

E important ca oamenii să fie întrebați. Indiferent dacă n-au auzit niciodată de Isus sau dacă sunt de mult într-un mediu creștin. Întâlnirea cu Evanghelia, într-un context pregătit special pentru asta, îi provoacă să răspundă. Când Cuvântul lui Dumnezeu se întâlnește cu oamenii, schimbă inimi.

Probabil însă că n-aș fi mers niciodată la PROCHRIST (care, fie vorba între noi, e „mama” tuturor serilor truestory) dacă n-aș fi fost deja într-o rețea creștină. Eram atunci într-un grup de adolescenți, la care ajunsesem pentru că înainte mersesem cu mare drag la un grup de copii. Acolo petreceam timp cu Isus. Îl cunoșteam, aflam cum gândește, eram iritat, atins, ușurat și mișcat. Această „pregătire” importantă a făcut ca pe 19.3.93 să spun „Da”. Și după săptămâna PROCHRIST, grupul de adolescenți a rămas acolo pentru mine. Pe dinafară nu se schimbase nimic. Pe dinăuntru, foarte mult. Acum trăiam cu Isus pentru că voiam eu asta pentru viața mea, nu pentru că așa se obișnuia în familia mea. Dar ajungem imediat la asta. Mai întâi să reținem că e extrem de important ca evenimentele de evanghelizare să nu atârne în aer. Oamenii care trebuie invitați la ele și cei care au venit au nevoie de comunitate ca să meargă mai departe cu Isus.

2. Evanghelizarea are loc în comunitate

Fără această comunitate, Duhul Sfânt trebuie să facă minuni mari ca oamenii să ajungă la evenimentele de evanghelizare. Iar schimbarea de viață pe care o dă trebuie să fie cu atât mai mare. Și fără comunitate, deciziile personale se risipesc și nu au cum să prindă rădăcini care țin. În comunitate, Evanghelia nu e doar predicată, ci trăită. Concret, săptămână de săptămână, de atins, de privit și de imitat. Modelele formează și învață, iar tinerii creștini cresc și se maturizează.

Evanghelizarea e una dintre sarcinile de bază ale comunității creștine. Iar Isus n-ar fi fost de acord dacă ucenicii I-ar fi propus, ca răspuns la marea trimitere, să facă o dată la trei ani cinci seri truestory. În grupul mic, Evanghelia e trăită și învățată. Și astfel, fiecare invitație la grupul mic pe care participanții o fac oamenilor din jurul lor devine evanghelizare.

Ca să ajungă la un eveniment de evanghelizare sau într-un grup mic, oamenii au nevoie de contacte personale care să-i invite și să-i însoțească acolo. Relațiile personale sunt temelia grupurilor mici și a evenimentelor. Sigur, unii ajung și prin acțiuni de invitație, reclamă, motivație personală sau prin intervenția directă a lui Dumnezeu, dar cei mai mulți oameni Îl întâlnesc pe Isus pentru că alții îi însoțesc până acolo. Dar ajungem imediat la asta. Mai întâi să reținem că evanghelizarea are loc acolo unde oameni concreți Îl mărturisesc personal pe Isus în fața altora și îi invită la o viață cu El, la comunitate cu alți creștini și la evenimente speciale.

Citește și: Lucrarea relațională: cum începi cu pași mici și ajungi la rezultate mari

3. Evanghelizarea are loc în relații

Două tinere stau față în față la o masă de lemn într-o cafenea și vorbesc
Din relație crește încrederea, în discuții bune oamenii își mărturisesc credința, iar când trăiesc viața împreună, ceilalți văd o relație vie cu Dumnezeu. (Imagine simbolică) Foto: Brooke Cagle

Cunosc foarte puțini oameni care să nu poată spune cine i-a însoțit, invitat, motivat și format în mod special pe drumul lor spre Isus și cu Isus. Din relație crește încrederea, în discuții bune oamenii își mărturisesc credința, iar când trăiesc viața împreună, ceilalți văd o relație vie cu Dumnezeu. Toate acestea ajută ca oamenii să fie invitați la evenimente speciale, la întâlniri regulate de grup sau chiar la o viață cu Isus. Acest fel de evanghelizare personală, între doi oameni, este temelia pe care se construiesc grupurile și evenimentele. Ca la o clădire de biserică, ce are temelie, clădire și turn.

Citește și: Lucrarea de contact: cum construiești relații pe 3 niveluri

Evenimentul de evanghelizare este turnul. Turnul se vede de departe, clopotele se aud, el le strigă tuturor oamenilor: veniți la Isus. Și provoacă o reacție.

Comunitatea este clădirea. Aici se întâlnesc oamenii, trăiesc împreună viața de creștin și îi invită și pe alții. Ei „trag” clopotele, adică ei sunt responsabili de evenimentul de evanghelizare. Iar clădirea devine casa oamenilor care la eveniment încep viața cu Isus.

Dar toate acestea stau pe temelia relației personale. Fără relație nu vine nimeni și fără relație nu rămâne nimeni. Iar dacă ar trebui să ordonăm cele trei „piese” ale evanghelizării după importanță, relația ar veni înaintea comunității, iar comunitatea înaintea evenimentului.

De aceea, la final se pune întrebarea: atunci de ce truestory? Dacă evenimentul de evanghelizare e doar turnul, care fără clădire n-are sens și fără temelie nu poate sta în picioare, mai e nevoie de truestory? Răspunsul este: da, dar …

1. Da!

E nevoie de vârful (turnul) evanghelistic! E nevoie de evenimente la care Evanghelia, biserica, grupul mic și comunitatea să fie văzute și auzite. E nevoie de vizibilitate în public. Și de multe ori mai mult, e nevoie de locuri în care oamenii să intre în contact cu Evanghelia și să poată răspunde. E nevoie de invitația la Isus, de vestirea mântuirii și de întrebarea dacă un om vrea să trăiască cu Isus. Nu contează dacă omul acela a auzit de mult de Isus sau Îl cunoaște acum pentru prima dată. Evanghelia schimbă inimi. Și ajută când există un loc și un moment concret în care omului i se dă această posibilitate.

2. Dar!

Dar asta nu e de ajuns. O săptămână truestory fără o comunitate care să o susțină și să-i primească pe oameni rămâne un foc de paie. Un eveniment special, poate cu mult efort și multă putere, care se risipește pentru că nu are temelie. Noi, cei de la truestory, nu putem pune această temelie. Dar vrem să vă ajutăm cât putem de bine cu pachetul nostru pentru evenimente. Mai mult, am regândit complet pregătirea pentru săptămâna truestory. Mai profund, mai cuprinzător, mai temeinic, pe termen mai lung și cu posibilitatea de a o adapta exact la situația voastră. Vrem să vă ajutăm să-i motivați, să-i echipați și să-i trimiteți pe oamenii din biserica voastră să-L mărturisească pe Isus în relațiile lor personale. Noua pregătire truestory se numește „testify” (adică: a mărturisi) și vă însoțește pas cu pas ca să puneți temelia și să construiți clădirea de care aveți nevoie, ca prin truestory să-i entuziasmați pe oameni pentru Isus.
</content>
</invoke>