Pubertatea: momentul în care viața trece de la alb-negru la color. Așa o descrie psihologa Dr. Lisa Damour, și mie mi se pare că surprinde exact inima acestei etape. Ca un foc de artificii care strălucește în toate culorile și, uneori, bubuie zdravăn.
Adolescenții trec prin urcușuri și coborâșuri emoționale, cresc în propria identitate și navighează într-o lume plină de provocări: prietenii, emoții, media digitală. Sarcina noastră, ca adulți din viața lor, e să construim punți. Să-i înțelegem. Să-i ajutăm să trăiască focul de artificii fără ca el să scape de sub control.
În dialog cu Adam Grant, Lisa Damour a împărtășit câteva observații extrem de valoroase, care ne pot ajuta să-i însoțim mai bine pe adolescenți. Am ales aici câteva gânduri care sper să te încurajeze:
1. Criza adolescenților e reală, dar nu e tot adevărul
Da, există o criză de sănătate mintală în rândul tinerilor. Cifrele despre anxietate, stres și depresie sunt îngrijorătoare. Dar nu e tot adevărul.
În 2024, Lisa a întrebat, pentru un sondaj Gallup, tineri între 10 și 18 ani: „Ce stare ai simțit des ieri?” Rezultatul: 23% au spus tristețe, 39% anxietate, 45% stres, 91% au raportat bucurie și 94% fericire.
„Datele astea mi se par importante, pentru că îmi arată: adolescenții au urcușuri și coborâșuri, așa cum au avut dintotdeauna.” (Lisa Damour)
Ce înseamnă asta pentru noi?
Lisa a subliniat că trebuie să ținem cont că media rămâne blocată în anumite narațiuni și ne transmite astfel o imagine distorsionată a realității. Adolescenții nu au doar provocări: trăiesc și foarte multă bucurie, entuziasm și creștere. Responsabilitatea noastră e să le vedem pe amândouă: să recunoaștem cauzele problemelor psihice și să luăm în serios luptele lor, și să sărbătorim împreună cu ei punctele lor tari.
2. Sănătate mintală nu înseamnă „să fii mereu fericit”
„Sănătatea mintală nu înseamnă că te simți mereu bine. A fi sănătos mintal înseamnă că emoțiile tale se potrivesc situației și că le poți regla bine.” (Lisa Damour)
Adică: anxietatea, tristețea și stresul nu sunt automat rele. Fac parte din viață și sunt emoții utile, care ne protejează de pericole. Provocarea e să știm ce facem cu ele.
Ce înseamnă asta pentru noi?
Adolescenții trebuie să știe că e în regulă să simtă anxietate, tristețe și stres. Dar și mai important e să-i ajutăm să-și dezvolte strategii pentru a gestiona bine ce simt. Asta le întărește sentimentul că pot face ceva.
3. Relațiile cu adulți de încredere sunt o cheie
„Cel mai puternic factor pentru sănătatea mintală a adolescenților e o relație puternică cu cel puțin un adult.” (Lisa Damour)
E una dintre cele mai importante concluzii ale cercetărilor. Deseori credem că de prieteni au nevoie. E adevărat și asta. Au nevoie de cei de vârsta lor. Dar, în realitate, de multe ori adulții sunt cei care le dau stabilitate. Profesori, mentori, lideri de tineret: oameni care cred în ei și sunt acolo pentru ei.
Ce înseamnă asta pentru noi?
Nu contează dacă ești „cea mai cool persoană” din viața unui tânăr. Contează să fii de încredere. Cineva care arată interes. Cineva care le dă sentimentul: „Te văd. Sunt aici pentru tine.”
4. Somnul e subestimat
„Somnul e lipiciul care ne ține la un loc.” (Lisa Damour)
Studiile arată că adolescenții de azi dorm în medie mai puțin decât generațiile anterioare, iar asta corelează puternic cu creșterea problemelor psihice. Somnul optim pentru un adolescent? 9 ore pe noapte. Dar pentru note bune ajung adesea 7,5 ore, ceea ce înseamnă că mulți tineri își sacrifică sănătatea mintală pentru rezultate la școală.
Ce înseamnă asta pentru noi?
Când vorbim despre sănătatea mintală a tinerilor, nu avem voie să subestimăm factorul somn. În loc să le spunem doar „Dormi mai mult!”, ar trebui să întrebăm: de ce dorm prea puțin? E stresul de la școală? Telefonul? Tensiuni între prieteni sau în familie?
5. Presiunea socială
Mulți adolescenți se luptă să-și găsească locul într-un grup. Cred că trebuie „să aparțină”. Dar Lisa e clară:
„Cei mai fericiți adolescenți nu au mulți prieteni. Au una sau două prietenii apropiate.” (Lisa Damour)
Ce înseamnă asta pentru noi?
Ar trebui să-i ajutăm pe tineri să se concentreze pe calitate, nu pe cantitate. Nu e vorba să fii cât mai popular, ci să ai relații adevărate, de încredere.
6. Adolescenții și social media: nu interzice, ci însoțește cu înțelepciune
„Nu e vorba dacă adolescenții folosesc social media, ci cum.” (Lisa Damour)
Lisa recomandă o introducere treptată a mediei digitale, exact ca la alte riscuri (de exemplu alcoolul sau condusul). Mai întâi doar mesaje text. Apoi o platformă cu restricții. Apoi, odată cu vârsta, mai multă libertate.
Exemplu: fiica Lisei a primit un smartphone vechi, fără browser, fără aplicații de social media și fără posibilitatea de a instala singură aplicații. În plus, nu avea voie să folosească telefonul în camera ei.
Ce înseamnă asta pentru noi?
Nu ar trebui doar să-i avertizăm pe tineri de pericole, ci să-i învățăm cum să folosească media digitală cu înțelepciune.
7. Adolescenții ne privesc pe toți
„E complet normal ca adolescenții să se desprindă de casa părintească, să le povestească părinților mai puțin și să se deschidă în schimb în fața altor adulți: profesori, antrenori, mentori, mătuși, unchi. De aceea nu contează dacă e copilul tău sau nu. Purtăm cu toții responsabilitate pentru adolescenții din comunitatea noastră și ar trebui să construim relații reale, cu sens, cu ei.” (Lisa Damour)
E vorba de noi toți. Adolescenții ne privesc pe toți. Nu doar pe părinți. Nu doar pe profesori. Când adolescenții se desprind de casa părintească, au nevoie de punți pe care să poată trece, ca să nu ajungă pe o insulă pustie. Dacă ne apropiem de ei cu inima deschisă, arătăm interes real și le transmitem că îi vedem, putem face o diferență adevărată.
