Într-un articol de opinie din The New York Times, intitulat „De ce Isus n-a încetat niciodată să pună întrebări”, Peter Wehner arată puterea și constanța felului de a vorbi atât de specific lui Isus (în engleză).

În toate învățăturile Sale consemnate, Isus mai degrabă punea o întrebare sau spunea o poveste decât să dea un răspuns direct, chiar și atunci când era presat să o facă.

Vitraliu de biserică ce înfățișează botezul lui Isus de către Ioan

Isus vedea valoare în a stârni curiozitatea. Își folosea întrebările și ca să-i scoată la iveală pe cei care nu erau cu adevărat interesați să se confrunte cu relația lor personală cu Dumnezeu.

Să folosești întrebările ca mijloc de a vesti Evanghelia, fie acasă, fie în lucrarea cu tinerii, este un mod de a urma exemplul lui Hristos.

Articolul din The New York Times: Why Jesus Never Stopped Asking Questions (în engleză)

De 40 de ori mai des o întrebare decât un răspuns

Semne de întrebare din hârtie pe un carton maro
Isus a pus întrebări de 40 de ori mai des decât a răspuns direct. Foto: [Olya Kobruseva](https://www.pexels.com/@olyakobruseva?utm_content=attributionCopyText&utm_medium=referral&utm_source=pexels), [Pexels](https://www.pexels.com/photo/question-marks-on-paper-crafts-5428829/?utm_content=attributionCopyText&utm_medium=referral&utm_source=pexels).

Isus a pus întrebări de 40 de ori mai des decât a răspuns direct. Și a dat de 20 de ori mai des un răspuns indirect decât unul direct. La această concluzie ajunge Martin Copenhaver, fost președinte al Andover Newton Theological School, acum pensionar, în cartea sa „Jesus Is the Question” (în engleză).

Unele dintre întrebările lui Isus erau retorice, altele erau menite să provoace sau chiar să stârnească reacții. În unele cazuri, Isus punea întrebări ca să respingă atacurile autorităților religioase, care Îi întindeau capcane. În alte cazuri, folosea întrebările ca să pătrundă mai adânc în viața celorlalți și să-i ajute pe ascultătorii Săi să-și recunoască starea inimii. Îi întreba pe oameni despre temerile și despre credința lor.

Isus a folosit întrebările ca s-o elibereze de condamnare pe o femeie prinsă în adulter și ca să afle dacă oamenii Îl considerau Mesia.

A mers până la rădăcina unor întrebări pe care nu mulți le puseseră înaintea Lui, ca de exemplu: „La ce i-ar folosi unui om să câștige întreaga lume, dacă și-ar pierde sufletul?”

Isus întoarce situația

GIF: un bărbat cu ochelari de soare spune „That is an excellent question”

Lui Isus Îi plăcea să întoarcă situația. Mai ales când era vorba să pună El însuși întrebări. La Luca, un învățător al Legii L-a întrebat pe Isus: „Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viață veșnică?”

Răspunsul Lui n-a fost o întrebare, ci două: „Ce este scris în Lege?” și „Ce citești acolo?” Dar cu asta discuția nu s-a încheiat nici pe departe. Aflăm că omul acesta voia să se îndreptățească; Isus a mutat discuția pe un cu totul alt plan, de la abstract la personal.

Când învățătorul Legii a întrebat: „Și cine este semenul meu?”, Isus l-a întrebat ce înseamnă pentru el să fie un semen bun. La capătul acestui interogatoriu, Isus îl făcuse pe interlocutorul Său (mai întâi prin întrebările Sale, apoi prin pilda samariteanului milos) să recunoască faptul că un semen bun este cel care arată milă. Este o interacțiune uimitoare.

Metafore în loc de argumentație

O femeie conduce o ședință, iar o participantă ridică mâna
Isus creează sens mai ales prin metafore, comparații, parabole și acțiuni dramatice. Foto: [Andrea Piacquadio](https://www.pexels.com/@olly?utm_content=attributionCopyText&utm_medium=referral&utm_source=pexels), [Pexels](https://www.pexels.com/photo/female-employee-raising-hand-for-asking-question-at-conference-in-office-boardroom-3861814/?utm_content=attributionCopyText&utm_medium=referral&utm_source=pexels).

Teologul Kenneth Bailey scrie în cartea sa „Jesus Through Middle Eastern Eyes” (în engleză) că Isus „crea sens mai degrabă ca un dramaturg și un poet decât ca un filozof”. Autorul Îl numește pe Isus un „teolog metaforic”, a cărui „metodă principală de a crea sens consta mai degrabă în metafore, comparații, parabole și acțiuni dramatice decât în logică și argumentație”.

Isus creează sens mai ales prin metafore, comparații, parabole și acțiuni dramatice. Mai puțin prin logică și argumentație.
— Kenneth Bailey

Când ucenicii L-au întrebat în Matei 13 de ce vorbea în pilde, Isus a spus că voia să le descopere adevărul unora și să-l ascundă de alții. Era gata să le descopere adevărul celor sinceri, dar voia să-l ascundă de cei care nu erau gata să se lupte cinstit cu sensul lui. Isus înțelegea și puterea poveștilor: făcându-Și cuvintele mai personale, le făcea mai ușor de ținut minte.

„Argumentele ne pot modela opiniile, dar poveștile ne modelează iubirile”, spune Cherie Harder (în engleză), președinta Trinity Forum. Ea adaugă:

„Poveștile ne invită să intrăm într-o altă lume, iar asta duce de obicei la lărgirea sau chiar la spargerea propriei noastre lumi.”
— Cherie Harder

Întrebări care vă apropie

Întrebări pentru adolescenți și întrebări de reflecție despre Isus Hristos, ca să te cunoști mai bine pe tine (și pe adolescenții tăi):

  • Dacă I-ai putea pune lui Dumnezeu o întrebare la care să-ți răspundă imediat, care ar fi aceea?
  • Ce întrebare ți-ar pune probabil Isus, dacă I-ai da ocazia?
  • Cum ar fi dacă, asemenea lui Isus, ai pune întrebări de 40 de ori mai des decât ai da răspunsuri directe?
  • Gândește-te la deciziile mai mari din viața ta: ce ar face Isus? Ce întrebări ar pune El?
  • Ce pot face sau întreba ca oamenii să se simtă prețuiți și să devină tot mai mult așa cum îi vede Isus?

Video pe Instagram: instagram.com/reel/CgwDsL2jgx8

Citatele biblice sunt preluate din Noua Traducere Românească (NTR), Copyright © 2007, 2010, 2016, 2021 Biblica, Inc. Folosit cu permisiune. Toate drepturile sunt rezervate.

Acest articol a fost scris de echipa de creație Axis și publicat în „Culture Translator” (în engleză). Versiunea germană: Olivia Felber (echipa Pulse). Versiunea în limba română: Pulse.