Pe 8 mai 2025, Biserica Catolică a anunțat alegerea unui nou papă: cardinalul Robert Francis Prevost, originar din Statele Unite, este acum Papa Leon al XIV-lea, conducătorul Bisericii Catolice și liderul spiritual a peste un miliard de catolici din întreaga lume. Ca al 267-lea pontif, va avea o influență decisivă: atât asupra învățăturii Bisericii Romano-Catolice, cât și asupra dezbaterilor globale.

Dar de ce ar trebui să fie interesați de noul papă și creștinii evanghelici? Chris Castaldo o spune foarte clar (în engleză): „Fie că ne place, fie că nu, papa este într-un anumit sens cea mai importantă voce creștină din lume.” Ce spune și ce face papa modelează imaginea creștinismului în întreaga lume și influențează astfel și felul în care sunt priviți creștinii evanghelici.

Iată nouă lucruri pe care trebuie să le știi despre Papa Leon al XIV-lea.

1. Leon al XIV-lea este primul papă din America de Nord, născut în Chicago.

Leon al XIV-lea s-a născut pe 14 septembrie 1955 în Chicago, cu numele de Robert Francis Prevost. A crescut într-o familie catolică credincioasă în Dolton, o suburbie a orașului Chicago, și mergea regulat la biserică (în engleză) împreună cu părinții și cei doi frați ai lui. Alegerea lui este un moment istoric: niciodată până acum un papă nu a venit din Statele Unite sau, în general, din America de Nord.

Prevost are și cetățenie peruană: și-a petrecut o mare parte din viața de adult și din slujire în Peru, unde a fost mai târziu episcop de Chiclayo. La 69 de ani, este ceva mai tânăr decât predecesorii lui (în engleză) la începutul pontificatului, ceea ce, dacă sănătatea îi permite, ar putea însemna un pontificat mai lung.

2. Este augustinian și a condus ordinul la nivel mondial.

Prevost este un preot călugăr hirotonit al Ordinului Sfântului Augustin (Ordo Sancti Augustini, OSA) (în engleză), un ordin catolic din secolul al XIII-lea care se orientează după învățăturile lui Augustin de Hipona. În 1978 a intrat în noviciat (în engleză) și a depus primele voturi; în 1982 a fost hirotonit preot ca augustinian. Membrii ordinului, numiți frați, predică, evanghelizează și le slujesc săracilor, trăind ei înșiși în sărăcie.

În cadrul ordinului, Prevost a primit devreme responsabilități de conducere: în 1999 a devenit provincialul augustinienilor din zona Chicago, iar în 2001 a fost ales prior general, adică conducătorul ordinului la nivel mondial. A deținut această funcție timp de două mandate (2001-2013) (în engleză). Astfel, Leon al XIV-lea este primul augustinian din epoca modernă ales papă (în engleză) și unul dintre puținii papi care au venit vreodată din acest ordin. (Un detaliu demn de remarcat: și Martin Luther a fost la început călugăr augustinian.)

3. Este foarte bine pregătit și vorbește mai multe limbi.

Prevost are un parcurs academic impresionant. În 1977 și-a încheiat studiile de matematică la Villanova University, apoi a absolvit la Catholic Theological Union din Chicago un master în teologie (Master of Divinity) (în engleză), o parte centrală a pregătirii lui ca preot. La 27 de ani, ordinul l-a trimis la Roma pentru studii mai departe, unde a obținut la Angelicum (Universitatea Pontificală Sfântul Toma de Aquino) atât o licență, cât și un doctorat în drept canonic.

În plus, vorbește mai multe limbi (engleza, spaniola și italiana fluent) și, în anii în care a fost profesor în Peru (în engleză), a predat materii precum dreptul canonic și patristica (studiul Părinților Bisericii).

4. Papa Francisc i-a deschis drumul spre vârf.

Papa Leon al XIV-lea își datorează în mare parte ascensiunea predecesorului său, Papa Francisc. Acesta l-a numit pe Prevost mai întâi într-un rol de conducere în Biserica din Peru, iar la sfârșitul lui 2014 l-a făcut administrator apostolic și, la scurt timp după aceea, episcop de Chiclayo (în engleză).

Impresionat de abilitățile lui, Francisc l-a adus mai târziu la Roma. La începutul lui 2023 i-a încredințat lui Prevost funcția de prefect al Dicasterului pentru Episcopi, instituția Vaticanului care este responsabilă de alegerea și numirea episcopilor catolici din întreaga lume (în engleză). Această funcție este una dintre cele mai influente de la Vatican, pentru că modelează decisiv viitoarea structură de conducere a Bisericii. În același timp, Prevost a devenit președintele Comisiei Pontificale pentru America Latină, un semn al legăturii lui de durată cu Biserica de pe continentul american. Tot în 2023, Francisc l-a ridicat la rangul de cardinal (în engleză): o dovadă de încredere și un semnal clar că se număra printre posibilii succesori.

5. Alegerea lui a rupt un tabu vechi.

Când s-a adunat conclavul cardinalilor, Prevost a fost considerat repede unul dintre favoriți (în engleză). Totuși, colegiul a trebuit să depășească un tabu vechi de secole, nerostit: alegerea unui american. Multă vreme s-a evitat alegerea unui papă din Statele Unite, mai ales din cauza dominației politice și economice a țării. Îngrijorarea era că un papă american ar putea fi perceput ca fiind prea strâns legat de o națiune dominantă la nivel global.

Drumul neobișnuit al vieții lui Prevost a ajutat la risipirea acestor rezerve: deși s-a născut în Statele Unite, și-a petrecut o mare parte din carieră în străinătate și are chiar cetățenie peruană, un semn al formării și al perspectivei lui internaționale.

6. A ales numele Leon al XIV-lea.

Primul act al unui papă nou ales este alegerea numelui (în engleză). Cu „Leon”, noul papă a ales un nume care nu mai fusese folosit de peste 120 de ani, ultima dată de Leon al XIII-lea, care a murit în 1903 (în engleză). Această alegere arată probabil o legătură voită cu predecesorii lui.

Leon al XIII-lea este considerat un papă important al secolului al XIX-lea, cunoscut pentru profunzimea lui intelectuală și pentru învățătura lui socială deschizătoare de drumuri. Papa Leon I, numit și „Leon cel Mare”, a apărat învățătura Bisericii în primele ei secole și a fost un mediator iscusit, de exemplu la celebra lui întâlnire cu Attila Hunul, pe care l-a convins să renunțe la atacul asupra Romei (în engleză). Chiar dacă Leon al XIV-lea nu și-a explicat încă public decizia, alegerea acestui nume cu o tradiție atât de bogată arată o legătură voită cu istoria și continuitatea papalității.

7. În chestiuni de credință, este considerat conservator.

Observatorii de la Vatican îl descriu pe Leon al XIV-lea de cele mai multe ori ca moderat sau centrist (în engleză) în cadrul ierarhiei catolice. În chestiuni de doctrină și morală, Prevost înclină totuși mai degrabă spre poziții tradiționale. De exemplu, s-a pronunțat împotriva propunerilor de a hirotoni femei ca diaconițe, în acord cu practica de până acum a Bisericii de a rezerva slujirile hirotonite numai bărbaților.

Se așteaptă, de asemenea, să continue să sublinieze puternic învățături catolice centrale, cum ar fi venerarea Mariei (în engleză). În privința structurii Bisericii sau a implicării laicilor, ar putea foarte bine să promoveze reforme: de exemplu, a susținut decizia lui Francisc de a include femei în anumite organisme de conducere ale Vaticanului (în engleză). În chestiunile teologice de fond însă, nu este considerat un inovator.

9. Leon al XIV-lea susține clar și consecvent protecția vieții.

Prevost este cunoscut pe scară largă pentru susținerea lui clară și publică a principiilor pro-viață. Ca episcop în Peru, s-a implicat cu putere pentru protecția vieții nenăscute. A participat activ la „Marșul pentru viață” din Chiclayo, a publicat fotografii de la eveniment și a îndemnat pe rețelele sociale „să apărăm viața umană în orice moment!” (în engleză). A reafirmat în repetate rânduri învățătura catolică împotriva avortului, de exemplu prin postări distribuite ale altor lideri ai Bisericii, precum cardinalul Timothy Dolan, care a descris (în engleză) pântecele mamei ca „sanctuarul originar”, „în care un bebeluș mic, neajutorat, nevinovat și vulnerabil este în siguranță, adăpostit, îngrijit și ocrotit”.

A luat poziție clară și față de moartea asistată și eutanasie. În 2016 a distribuit articole (în engleză) care avertizau asupra pericolelor legalizării și a făcut trimitere la experiențele catolicilor belgieni care privesc critic astfel de legi. Prevost a argumentat că sinuciderea asistată îi pune în pericol mai ales pe oamenii vulnerabili și subminează relația de încredere dintre medic și pacient, întru totul în spiritul poziției Bisericii de a ocroti viața până la moartea naturală.

Postfață:
Ca creștini evanghelici de la The Gospel Coalition, suntem conștienți de diferențele teologice profunde (în engleză) față de Biserica Catolică și față de papalitate ca instituție (în engleză). Și totuși, cine îl înțelege pe Papa Leon al XIV-lea, parcursul și convingerile lui, poate să se apropie de vecinii noștri catolici și de creștinismul global cu mai multă claritate și dragoste. Biografia lui este impresionantă, iar angajamentul lui pentru protecția vieții este limpede. Dar chiar primele lui cuvinte și fapte ca papă (în engleză) reafirmă învățături catolice centrale, de exemplu venerarea Mariei și înțelegerea romană a slujirii, care, din perspectivă evanghelică, se abat de la Evanghelia biblică. Este probabil ca pontificatul lui să continue aceste accente. Tocmai de aceea, misiunea noastră rămâne: să spunem adevărul în dragoste, să ne rugăm pentru claritatea Evangheliei și să rămânem credincioși numai lui Cristos, rămânând totuși în dialog deschis și respectuos cu acest nou lider bisericesc global.

Acest articol (în engleză) a fost scris de Joe Carter și publicat pentru prima dată de The Gospel Coalition (TGC). Versiunea germană: Andy Fronius. Versiunea în limba română: Pulse.