„Îmi iubesc biserica”
Unul din doi tineri din biserica ta nu mai vrea să știe nimic de credință, cel puțin când ajunge pe la 25 de ani. Eu însumi am copii mici. Gândul că 50% dintre ei vor veni la aniversarea mea de 55 de ani ca atei convinși îmi frânge inima. Din păcate, exact asta e realitatea pentru mulți tineri din bisericile noastre. În perioada în care devin adulți, renunță la credință și iau, pe alte temelii, deciziile cu cea mai mare greutate din viața lor. De ce se întâmplă asta? Și cum putem fi biserici în care doi din doi tineri Îl urmează pe Isus cu pasiune și când se apropie de 30 de ani?
Fuller Youth Institute, un institut creștin din California (@fulleryouthinstitute), a studiat în cercetarea „Growing Young” (2016) 250 de biserici care ajung la tinerii între 15 și 29 de ani mai bine decât media. În aceste biserici, generațiile trăiesc activ împreună, iar tinerii spun: „Îmi iubesc biserica.” Echipa din spatele cercetării a vrut să afle ce fac aceste biserici altfel. Rezultatul: șase factori strategici, care pot fi puși în practică în orice biserică.
1. Deschide accesul la pozițiile-cheie
Primul factor înseamnă să deschizi accesul la pozițiile-cheie.
„Cine are cheile are puterea să lase oamenii să intre sau să-i țină afară. Cheile dau acces la spații reale și la întâlniri strategice, la decizii importante și la roluri centrale sau la locuri de autoritate. Cu cât ai mai multă putere și influență, cu atât ții mai multe chei.” (Kara Powell)¹
În bisericile pe care tinerii le iubesc, persoanele-cheie împuternicesc toate generațiile, inclusiv adolescenții și tinerii adulți, dându-le propriile chei, și deschid pozițiile-cheie pentru generația tânără.
Ia o foaie de hârtie și scrie ce chei, la propriu și la figurat, ai pe breloc.
Nu te agăța de cheile tale, ci gândește-te cărui tânăr îi vei da una dintre ele. Scrie-ți acum câteva nume.
2. Fii empatic
O biserică le arată tinerilor că sunt bineveniți din toată inima atunci când oamenii din ea se străduiesc să se pună în locul tinerilor, cu temele, speranțele și grijile lor. Pe scurt: empatie.
E nevoie de efort ca să înțelegi cu adevărat ce fac adolescenții, de ce fac asta, care sunt nevoile lor, cum gândesc despre lume și ce contează pentru ei.² Pe mulți tineri îi preocupă clima, terorismul, rețelele sociale, adică interconectarea la nivel mondial, și alte teme. Drumul spre maturitate a devenit mai complex, deși întrebările fundamentale au rămas aceleași:
- Cine sunt eu?
- Unde îmi e locul?
- Ce diferență fac eu?
Ca biserici, îi putem însoți aici cu interes și empatie și îi putem sprijini pe tineri să găsească răspunsuri pornind de la Evanghelie.
Duminică, vino la biserică ca și cum ai fi un tânăr. Privește parcarea, clădirea bisericii, serviciul de închinare și site-ul vostru prin ochii unui tânăr.
Ce mesaj le transmiteți tinerilor?
Dacă nu ești sigur, întâlnește-te cu un adolescent și întreabă-l. Construiește o relație apropiată și plină de empatie cu un adolescent.
3. Predă și trăiește Evanghelia adevărată
Tinerii iubesc bisericile care iau în serios mesajul lui Isus. Iubesc bisericile în care Evanghelia adevărată e predată și trăită, în care e limpede că în credință e vorba de mai mult decât de comportament și reguli, de gestionarea păcatului și de o speranță îndepărtată în viața veșnică. Tinerii maturi spiritual vor Evanghelia curată, adică pe Isus Cristos și ceea ce a predicat și a făcut El. El…
- a întruchipat plinătatea iubirii necondiționate și a credincioșiei fără sfârșit a lui Dumnezeu; El
- nu a condamnat, ci a eliberat; El
- a refăcut oameni zdrobiți,
- a chemat oameni să-L urmeze, ceea ce aduce cu sine și sacrificii și provocări.
Aceste biserici pun accent pe o Evanghelie care are în centru relația cu Isus Cristos și care pătrunde și transformă încă de acum fiecare domeniu al vieții și al inimii noastre.
Întreabă-i pe tinerii din biserica ta ce cred și cum ar descrie, cu cuvintele lor, esența Evangheliei. E vorba despre comportament sau despre relație?
Prezintă morala, etica și ascultarea ca un răspuns plin de recunoștință la bunătatea lui Dumnezeu, la harul Lui și la noua noastră identitate de popor al Lui în această lume, așa cum a făcut Pavel în scrisorile sale.
4. Alimentează o comunitate caldă
„Ca o familie mare.” Așa își descriu tinerii biserica și comunitatea la care le place să meargă și în care le place să se implice. Un cămin!
O comunitate care își împărtășește viața.
Asemenea unui foc cald care trosnește și în jurul căruia fiecare dintre noi se adună cu plăcere cu prietenii, acest fel de comunitate caldă îi atrage pe tineri. Biserica, o familie în care sunt acceptat, în care îmi e locul, în care e loc pentru întrebări, îndoieli, experiențe cu Dumnezeu, în care ne bucurăm și plângem împreună. Aici e vorba de atmosferă, de cultură, de relații, de ospitalitate.
Unele biserici au redus programul ca să aibă mai mult timp pentru relații și prietenii. Căldura e mai importantă decât orele de program pe săptămână.
Tinerii știu: internetul nu te poate ajuta la mutare și nici nu te însoțește la interviul de angajare. Familia bisericii, da.
Întreabă un tânăr cu ce cuvinte ar descrie biserica voastră. Vorbește despre serviciul de închinare, despre muzica de închinare, despre clădire sau despre o familie caldă?
Cum pot fi trăite în biserica voastră prieteniile și relațiile între generații? Acesta e un factor decisiv pentru ca biserica să întinerească.
5. Pune pe primul loc tinerii și familiile, peste tot
Acest factor e probabil cel decisiv și cel mai greu. Aici se decide dacă o biserică întinerește sau rămâne o biserică ce îmbătrânește, ceea ce, biologic vorbind, e cursul firesc.
La cât de mult sunteți gata să renunțați, tu și biserica ta, ca să ajungeți la tineri?
Pentru că aici nu e vorba de a mări bugetul pentru tineret sau de a avea pe an două servicii de închinare pentru familii, în loc de unul.
Când o biserică vrea să întinerească, se schimbă cultura și identitatea, nu doar programul. Atenția și resursele se mută. Atmosfera, strategia, comunitatea și acțiunile concrete arată că (sau dacă) tinerii sunt pe primul loc. Asta se vede, de exemplu, când adolescenții nu sunt lăsați să se ocupe doar de școala duminicală pentru copii, ci sunt implicați și primesc sarcini cu sens: la serviciile de închinare, la proiecte noi, la amenajarea spațiilor etc.
Isus Însuși le-a acordat copiilor atâta atenție și i-a dat drept exemplu, încât ucenicii Lui s-au enervat. Când îi punem pe primul loc pe tineri și familiile lor, când îi implicăm și îi sprijinim, Îl avem pe Isus de partea noastră.
„Tu cum ai face asta?” spune multe atunci când tu, ca adult, îi pui această întrebare unui adolescent înainte de următorul serviciu de închinare, de următoarea sărbătoare a bisericii, de următoarea seară de rugăciune…
Cum îi puteți implica mai mult pe părinți, ca să-i formați pe tineri, cum îi puteți informa mai bine și sprijini mai potrivit?
6. Fii aproapele cel mai bun
Isus ne-a poruncit să ne iubim aproapele. Tinerii caută biserici care nu condamnă lumea din afara zidurilor bisericii și nu se izolează de ea, ci o iubesc și o modelează așa cum vrea Dumnezeu.
Ele recunosc binele din cultură, fără să preia totul necercetat. Fără să închidă ochii în fața problemelor, trăiesc o cultură a dialogului și a relației.
E o provocare care ia în serios ambele însărcinări biblice: atât să fim un popor sfânt, pus deoparte, cât și să ne cunoaștem aproapele, să ne purtăm cu el cu har și să-l iubim.
Informează-te despre datele sociologice ale vecinilor bisericii: vârstă, țară de origine, educație și situație familială. Se reflectă asta în biserica voastră?
Fă-ți timp, în mod conștient, să cunoști cultura de azi: vorbește cu tineri, ascultă cele mai populare melodii ale momentului, petrece timp ca detectiv cultural în zona pietonală sau în mall. Ce vezi, ce auzi, care sunt temele?
Concluzie: conversația
Rezultatele Institutului Fuller mă entuziasmează și oferă multe idei și abordări cu care poți începe imediat. În punerea în practică nu poți merge decât pas cu pas. N-ar fi de folos să vă propuneți toți cei șase factori deodată.
Acest proces de schimbare are nevoie de timp, pentru că se schimbă cultura și identitatea unei biserici.
Rodul se va vedea doar încet. Dar merită să faci primul pas, iar acesta e conversația. Cum pot generațiile mai în vârstă, cum poate conducerea bisericii, cum poți tu însuți să afli de la tineri ce îi preocupă, ce dorințe au și cum văd ei biserica? Te încurajez: întreabă.
Dacă facem asta și trăim în consecință, bisericile noastre vor întineri, iar tinerii vor spune: „Îmi iubesc biserica.”
Note
- Powell, Kara, Mulder, Jake and Brad Griffin 2016. GROWING YOUNG: 6 Essential Strategies to Help Young People Discover and Love Your Church. Grand Rapids, MI: Baker Books, p. 53
- Cf. ibidem, p. 92
Versiunea în limba română: octombrie 2026
