> ## Content Index
> Fetch the complete content index at: https://thepulse.org/ro/llms.txt
> Use this file to discover other available public pages before exploring further.

# Episodul 4: Pentru Generația Z creștină, sinceritatea e mai presus de orice
- URL: https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-sinceritatea-mai-presus-de-orice/
- Published: 2024-05-06T08:17:02.000Z
- Updated: 2026-10-22T09:18:47.000Z
- Description: Am făcut un sondaj printre aproape 1.000 de tineri creștini din Generația Z din Germania. Datele nu doar aruncă o lumină asupra stării acestor tineri creștini, ci ridică și întrebări pentru învățătura și practica din biserică și din lucrarea cu tinerii.
- Author: Thorsten Attendorn
- Tags: Articole, #target-leaders, #topic-culture, #target-parents, #topic-research, #age-teens, #age-young-adults

#### ****Despre seria de articole „Cum gândește Generația Z creștină din Germania?”**

Generația Z e pe buzele tuturor, în mass-media și în lucrarea creștină cu tinerii. Cine vrea să afle lucruri mai precise despre această generație, pe baza datelor, se uită spre SUA sau spre Marea Britanie. Adesea, sondajele nu se referă concret la mediul creștin. Cum gândește, de fapt, Generația Z creștină din Germania? Thorsten Attendorn a participat la Barna Church CoLab „Discipling Gen Z” și a făcut el însuși un sondaj printre aproape 1.000 de tineri creștini din Generația Z din Germania. În această serie de articole, el împărtășește perspective și idei din CoLab și pune în discuție rezultatele sondajului său.

- [Episodul 1: Generația Z creștină, cea mai deschisă generație care a existat vreodată](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-cea-mai-deschisa-generatie/)
- [Episodul 2: Generația Z creștină, o generație vulnerabilă](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-o-generatie-vulnerabila/)
- [Episodul 3: Cum privește Generația Z creștină din Germania cultura, Evanghelia și temele legate de dreptate?](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-cultura-evanghelia-dreptatea/)
- [Episodul 4: Pentru Generația Z creștină, sinceritatea e mai presus de orice](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-sinceritatea-mai-presus-de-orice/)
- [Episodul 5: Viața de credință a Generației Z creștine, între zel și sentimente de vinovăție](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-viata-de-credinta/)

> Credința Generației Z creștine din Germania: sinceră, în creștere, fermă, plină de speranță, dar și slabă și problematică.

„Generația Z creștină din Germania” e foarte credincioasă, contrar tendinței din societate și din generația ei. Cum arată această credință? Ce e important pentru tinerii creștini înșiși în credința lor?

## O generație aflată în criza credinței (și adesea: după ea)

În societatea occidentală, și mai ales în generațiile mai tinere, credința creștină se erodează. Mulți tineri din Generația Z trec prin crize de credință. Când caută apoi ajutor în mediul lor de credință, dar nu-l găsesc, de exemplu pentru că întrebările lor rămân fără răspuns și îndoielile sunt tabu, suferința crește. Unii își deconstruiesc conștient credința, ceea ce nu trebuie să fie neapărat negativ, dar adesea duce la pierderea credinței active, cel puțin pentru o vreme.

Datele prezentate de Savannah Kimberlin la Church CoLab¹ arată o creștere la 25% a celor care nu mărturisesc nicio credință („no faith”) în Generația Z din SUA. În Germania, aproximativ 40% din Generația Z sunt „no faither”. Credința Generației Z e în suferință și prin faptul că 50% din Generația Z din toată lumea spun că au trecut printr-o perioadă mai lungă în care s-au îndoit, mai mult sau mai puțin, de credința lor. În același timp, în total, aproximativ 70% tânjesc după o comunitate în care să poată vorbi deschis despre credința lor.

## Cum poate deveni credința relevantă și plină de putere?

Cum poate ajuta biserica în această situație grea? La fel ca Kara Powell², și Matt Manno (Student Pastor la New Life Fellowship și responsabil de Next Gen Ministries la Emotionally Healthy Discipleship) atrage atenția:

> Dacă vrei să comunici relevant cu această generație, nu trebuie să-i „impui” termeni și concepte străine, ci mai degrabă să pornești de la propriii ei termeni și de la felul ei de a gândi: de exemplu, dacă ea însăși nu vorbește într-o măsură relevantă despre deconstrucție, nici nu trebuie să abordezi explicit acest concept. (Matt Manno)

În același timp, tocmai când e vorba de întrebări și îndoieli, e nevoie de un mediu protejat, cu interlocutori și formate de discuție potrivite. Dacă privim din perspectiva Generației Z, ea își descrie spiritualitatea ca fiind în creștere, deschisă, motivată etc.; aceste concepte oferă puncte bune de plecare ca să ajuți credința să se ridice și să meargă mai departe.

Când te gândești la locul și la puterea credinței, după părerea mea, un rol-cheie îl joacă și accesul la Biblie și la Isus³:

Lisette Fraser (coach la Fuller Youth Institute și Tenx10) și Shane Sanchez (Director of High School Content la Orange, o editură creștină axată pe generația următoare) insistă că tinerii nu vor doar să „înțeleagă” Biblia, ci vor să o „experimenteze” (și mai ales să-L experimenteze pe Isus). Legătura Bibliei cu viața practică, cu nevoile, așteptările și speranțele acestei generații e importantă.

Keithen Schwahn, pastor de tineret la Church for the City din New York, Îl pune pe Isus în centru, după deviza „Veniți și veți vedea!” ([Ioan 1:39](https://www.bible.com/bible/126/JHN.1.39.NTR?ref=thepulse.org)): să-L prezinți pe Isus ca pe Persoana Care e răspunsul la dorurile mele; să construiești relații și apoi să transmiți puterea lui Isus care schimbă și transformă, inclusiv rolul pe care îl au tinerii în acest proces. Din punctul lui de vedere, acestea sunt abordări verificate, care Îi dau lui Isus rolul central și forța de convingere.

## Generația Z creștină din Germania: o credință în creștere, cu puncte tari și puncte slabe

Contrar tendinței dominante în această generație, sondajul printre tinerii din Generația Z creștină din Germania arată că, pentru peste 80% dintre ei, credința a devenit în ultima vreme mai importantă. 80-90% dintre respondenți sunt credincioși, au luat o decizie de durată de a-și trăi viața cu Isus, citesc Biblia regulat și intens și merg cu loialitate la biserică.⁴

Cum arată concret această credință? Cum „crede” acest segment deosebit de credincios al Generației Z creștine din Germania?

### Sinceritatea câștigă, corectitudinea nu e atât de importantă

Cel mai important lucru în credința lor este, pentru participanți, să fie sinceri (64%).⁵ Această înclinare a „acului busolei” spre autenticitatea atât de căutată convinge. Puși să aleagă, respondenții dau clar prioritate sincerității, înaintea corectitudinii și a faptului de a fi informat (aproximativ 15% fiecare), precum și înaintea deschiderii și a curiozității (5% fiecare). Faptul că sinceritatea câștigă detașat e mult mai pronunțat în acest sondaj decât în sondajul Open Generation al Barna: și acolo sinceritatea e pe primul loc, dar obține doar jumătate din scor.

Atitudinea față de deschidere e ambivalentă: în această generație, să fii deschis contează mult (vezi mai jos). Puși să aleagă ce e mai important în credință, siguranța sau deschiderea, majoritatea participanților (55%) aleg, ce-i drept, „să fie siguri de credința lor”, dar pentru 45% e mai importantă „deschiderea față de direcția în care îi duce credința” (la Open Generation: 70% deschidere, față de 30% siguranță).⁶ Interesant: Când trebuie să aleagă cu adevărat între deschidere și sinceritate, sinceritatea e mai importantă pentru ei. De aici se poate porni ca să-i întărim pe tinerii credincioși în convingerile sincere pe care le au deja.

Dă totuși de gândit importanța relativ mică pe care o are corectitudinea credinței (să fie corectă și informată). Ce-i drept, printre lucrurile pe care respondenții le caută sau le au în credință, adevărul e foarte apreciat (85%, vezi mai jos). Nu putem deci trage concluzia că pentru ei conținutul credinței ar fi indiferent, dar putem spune că, în caz de îndoială, varianta sinceră are prioritate față de cea (aparent) corectă sau informată.

Adevărul e însă central pentru credința creștină: vrea să fie cunoscut, trăit și transmis mai departe. Ce înseamnă mentalitatea Generației Z pentru o predicare orientată spre adevăr? Dacă se emite pe frecvența corectitudinii și a adevărului, dar antenele receptorilor nu sunt reglate pe corectitudine și informare, ci pe sinceritate, n-ar trebui oare ca „emițătorul” să se recalibreze?

Evident, o slujire orientată exclusiv spre „corectitudinea” dogmatică, care n-ar lăsa loc întrebărilor și îndoielilor sincere, ar trece pe lângă nevoile lor (și, după părerea mea, oricum pe lângă o slujire folositoare după criteriile biblice). La fel de importantă e o confruntare sinceră cu alte opinii bine argumentate, mai ales la temele „delicate”; la fel de sănătoasă e experiența autenticității (inclusiv atunci când greșim), în locul ipocriziei.

## Cine crede că în credință e vorba în primul rând despre sens…

…se înșală (din păcate). Partea îmbucurătoare: 44% dintre respondenți afirmă „puternic” că viața lor are sens și însemnătate. Totuși, cifra aceasta rămâne mult în urma celor de la creștinii practicanți din SUA („US practicing Christians”, 69%) și de la tinerii din Gen Z implicați în citirea Bibliei (84%). Întrebați în altă parte ce caută sau ce au în credință⁷, participanții la sondaj numesc în primul rând (fiecare în jur de 85%) adevărul, speranța, iertarea, pacea interioară, apoi creșterea și mântuirea (în jur de 80%); abia după aceea urmează scopul („purpose”) și călăuzirea (în jur de 70%), sensul („meaning”) și vindecarea (aproximativ 65%).

La toate răspunsurile, respondenții au scoruri mult mai mari (de două până la patru ori) decât creștinii adulți din SUA, ceea ce arată că leagă de credință așteptări, respectiv experiențe, foarte bogate. Mă surprinde însă rezultatul destul de slab al „sensului”. Fac parte dintre creștinii pentru care coerența credinței creștine, experiența sensului, e esențială: sensul în credință e unul dintre cele mai convingătoare argumente, un răspuns care aduce pace în fața întrebărilor fără rezolvare sau a experiențelor potrivnice și, de asemenea, o motivație puternică pentru fericirea personală. Din acest punct de vedere, mă interesează: pur și simplu nu mai e la mare preț „sensul”? A fost acest concept existențial al vieții omenești complet relativizat sau subiectivizat? Lipsesc argumentele apologetice? Le lipsește experiența personală a sensului? Se știe că „mai mult sens” contribuie și la o sănătate mintală mai bună și la mai multă fericire în viață.

## Credința e, înainte de toate, un singur lucru: „în creștere”

Una dintre cele mai interesante întrebări ale acestui sondaj a fost pentru mine aceasta: „Cu ce cuvinte ți-ai descrie spiritualitatea?”. Bănuiam că „deschisă” va obține un scor mare la această generație, dar eram curios dacă și cum s-ar putea vedea ancorarea puternică a respondenților în Biblie și loialitatea lor mare față de biserică. La prima privire asupra rezultatelor, am rămas uimit: În propria descriere, credința lor e mai ales „în creștere” (82%), iar celelalte din primele cinci sunt „exploratoare” (50%), „deschisă” (37%) și „curioasă” (34%), precum și „sigură” (32%).⁸ În comparație cu creștinii nominali din Open Generation, sar în ochi două lucruri: valorile Generației Z creștine din Germania sunt mult mai mari la „în creștere” și „exploratoare” și considerabil mai mici la „spirituală” și „religioasă”.

📊

****Din graficul original (în germană):** „Pe de o parte: credința lor e mai ales în creștere, exploratoare, deschisă și adesea sigură”. Răspunsurile Generației Z creștine din Germania la întrebarea „Ce cuvinte ai folosi ca să-ți descrii spiritualitatea?” (cel mult zece răspunsuri):  
în creștere 82%, exploratoare 50%, deschisă 37%, curioasă 34%, sigură 32%, matură 26%, spirituală 25%, constantă 25%, la început de drum 18%, devotată 16%, religioasă 15%, însuflețită 14%, obiectivă 14%, tolerantă 12%.

Mă bucur că mulți își descriu credința ca fiind „în creștere”: cine crește se află într-un proces de dezvoltare orientat pozitiv. Are un scop, dar scopul nu e încă atins. Imperfecțiunile, lipsurile și greșelile sunt firești și se poate lucra la ele cu un scop clar. Procesul acesta are nevoie de timp, de răbdare, de grijă. De la cineva care încă e în creștere nu se poate cere perfecțiunea. E nevoie de o atitudine care sprijină, constructivă și plină de speranță, așa cum Pavel era încrezător, în privința filipenilor, că Acela Care a început în ei o bună lucrare o va și termina ([Filipeni 1:6](https://www.bible.com/bible/126/PHP.1.6.NTR?ref=thepulse.org)). Această înțelegere poate aduce ușurare în fața presiunii problematice, venite de la noi înșine sau de la alții, și în fața unor imagini nesănătoase despre Dumnezeu și despre sine. În studiile biblice și în predici, metafora „creșterii” poate fi aprofundată foarte bine și cu ajutorul unor concepte biblice:

- copacul, cu rădăcinile, frunzele și roadele lui (printre altele, [Ieremia 17](https://www.bible.com/bible/126/JER.17.NTR?ref=thepulse.org)), sau vița, cu „mecanismul” rodirii, care vine din rămânerea în Isus, și cu înmulțirea prin curățire ([Ioan 15](https://www.bible.com/bible/126/JHN.15.NTR?ref=thepulse.org));
- șantierul, cu temelia, pietrele, constructorii și scopul clădirii ([Filipeni 1](https://www.bible.com/bible/126/PHP.1.NTR?ref=thepulse.org); cu privire la biserică, de exemplu [Efeseni 2](https://www.bible.com/bible/126/EPH.2.NTR?ref=thepulse.org); [1 Petru 2](https://www.bible.com/bible/126/1PE.2.NTR?ref=thepulse.org));
- drumul, pe care faci progrese și strângi experiențe (de exemplu, [Filipeni 3](https://www.bible.com/bible/126/PHP.3.NTR?ref=thepulse.org); [1 Petru 2](https://www.bible.com/bible/126/1PE.2.NTR?ref=thepulse.org); [Evrei 12](https://www.bible.com/bible/126/HEB.12.NTR?ref=thepulse.org));
- credinciosul ca parte a familiei lui Dumnezeu, în care fiecare se află într-un proces de maturizare, cu etapele de la copil la adult și la „părinte” ([1 Ioan 2](https://www.bible.com/bible/126/1JN.2.NTR?ref=thepulse.org));
- procesul de schimbare, pe aspecte și pas cu pas, prin care devenim tot mai asemănători cu Isus (printre altele, [2 Corinteni 4](https://www.bible.com/bible/126/2CO.4.NTR?ref=thepulse.org); [Romani 8](https://www.bible.com/bible/126/ROM.8.NTR?ref=thepulse.org)).

Interesant e că descrierea pe care și-o fac respondenții diferă uneori mult de felul în care cred că îi văd alții⁹: în percepția (presupusă) a celorlalți, ei aleg cel mai des „hotărâți” (38%), în timp ce termeni precum „exploratori” sau „deschiși” apar mult mai rar decât în descrierea pe care și-o fac singuri. Apare aici o tensiune, în sensul că respondenții nu-și trăiesc credința atât de deschis cum cred ei? Sau se consideră mai deschiși decât sunt de fapt față de ceilalți?

## Fermă, dar totuși slabă

Având în vedere criza de credință prin care, potrivit datelor Barna, au trecut deja aproximativ 50% din Generația Z, e îmbucurător că respondenții din Generația Z creștină din Germania își descriu des credința (și peste medie, în comparație cu creștinii nominali din Open Generation) ca fiind „sigură” (31%), precum și „matură” sau „constantă” (aproximativ 25% fiecare). Se pare că profilul de credință format dintr-o relație conștientă cu Isus, o legătură puternică cu Biblia, o credință tot mai relevantă și participarea la viața bisericii le dă multor tineri creștini o siguranță mai mare. Totuși, trebuie spus că aceste valori pozitive sunt confirmate de fiecare dată doar de ¼ până la 1/3 dintre respondenți. Nu trebuie trecuți cu vederea nici cei până la 10-15% dintre respondenți care au spus că credința lor e „confuză”, „nesigură”, „sceptică” sau „fără direcție” și, mai des decât media, „plină de îndoieli”. Doar 4% dintre respondenți (totuși, 43 de persoane) urmăresc sau trăiesc ceea ce ei numesc deconstrucția credinței lor.

📊

****Din graficul original (în germană):** „Pe de altă parte: credința lor e uneori slabă, dureroasă și confuză sau plină de îndoieli”. Aceeași întrebare, alte răspunsuri:  
slabă 21%, confuză 18%, dureroasă 15%, plină de îndoieli 14%, nesigură 12%, sceptică 9%, descurajată 9%, fără direcție 8%, neutră 5%, în deconstrucție 4%, plictisită 3%, dezinteresată 1%.

Iese în evidență și o valoare peste medie la „slabă” (aproximativ 20%, de peste două ori mai mult decât la creștinii nominali din Open Generation). Ce înseamnă, de fapt, când spui despre tine că ai o credință „slabă”?

- E „slabă” pur și simplu reversul firesc al lui „în creștere”, adică se referă la imperfecțiunea, la ceea ce nu e încă matur în credință? N-ar fi bine atunci să schimbăm perspectiva, de la gândirea în termeni de lipsuri la gândirea în termeni de creștere?
- E vorba de slăbiciune în fața ispitelor, a atacurilor? După ce cazi, te poți ridica din nou și poți sta în picioare cu puterea lui Dumnezeu; eșecurile fac parte din drum, dar n-ar trebui să-ți modeleze imaginea despre tine.
- Ar putea fi slabă „performanța spirituală”, măsurată după un model din Biblie, după un „best practice” real sau presupus din mediul de credință ori după propriile pretenții? Aici apare întrebarea culturală: cerințe sau încurajare? Și întrebarea cum înțelegem iertarea, creșterea, o relație cu Dumnezeu care nu se bazează pe performanță, pe credincioșie sau pe perfecțiune, ci pe har, în care poți să crești, să te schimbi și să faci progrese.
- Sau „slăbiciunea” trebuie înțeleasă ca un loc comun îngrijorător al acestei generații, în care slăbiciunea, nu tăria, devine ceva ce îți atribui singur, până la a deveni o trăsătură de identitate? Biblia cunoaște ambele fețe: ne încurajează să fim tari în credință și în puterea lui Dumnezeu ([1 Corinteni 16:13](https://www.bible.com/bible/126/1CO.16.13.NTR?ref=thepulse.org); [Efeseni 6:10](https://www.bible.com/bible/126/EPH.6.10.NTR?ref=thepulse.org)), dar ne arată și exemplul lui Pavel, care își recunoaște sincer slăbiciunea personală, ceea ce deschide canalul pentru puterea lui Dumnezeu ([2 Corinteni 12:10](https://www.bible.com/bible/126/2CO.12.10.NTR?ref=thepulse.org)).

## Convingeri

Barna a oferit posibilitatea de a include în sondaj întrebări proprii, așa că am întrebat despre câteva „convingeri” care pot fi importante și pentru sănătatea emoțională.¹⁰ Cele mai multe dintre aceste convingeri se află în zone de tensiune teologică și de consiliere. Ar fi deci nevoie să intrăm mai adânc în fiecare temă și să ținem cont, în discuția personală, de gândurile și trăirile fiecărei persoane. Aici vreau doar să prezint rezultatele sondajului și să mă limitez la câteva sugestii:

- Aproape toți sunt clar conștienți că Dumnezeu e interesat personal de ei.¹¹ Acest lucru e de o importanță fundamentală: contrar tendinței din societate, pentru respondenți Dumnezeu există, și nu doar ca o forță difuză; ei Îl recunosc ca Persoană, au o relație personală cu El și sunt conștienți că Dumnezeu îi vede individual, ca pe un partener personal (cf. [Psalmul 139](https://www.bible.com/bible/126/PSA.139.NTR?ref=thepulse.org); [Geneza 16:13](https://www.bible.com/bible/126/GEN.16.13.NTR?ref=thepulse.org)). Interesul lui Dumnezeu e unul binevoitor, plin de grijă și ocrotitor, care încurajează creșterea și pune limite sănătoase (cf. [Psalmul 23](https://www.bible.com/bible/126/PSA.23.NTR?ref=thepulse.org); [Ioan 10](https://www.bible.com/bible/126/JHN.10.NTR?ref=thepulse.org); [1 Petru 5:5-6](https://www.bible.com/bible/126/1PE.5.5-6.NTR?ref=thepulse.org)).
- Având în vedere cât de importantă e dragostea lui Dumnezeu pentru oameni ([Ioan 3:16](https://www.bible.com/bible/126/JHN.3.16.NTR?ref=thepulse.org)) și dragostea Tatălui pentru copiii Lui ([1 Ioan 3](https://www.bible.com/bible/126/1JN.3.NTR?ref=thepulse.org); [Ioan 16:27](https://www.bible.com/bible/126/JHN.16.27.NTR?ref=thepulse.org)), e surprinzător că „doar” aproximativ jumătate dintre respondenți afirmă că sunt vrednici de iubire.¹² Poate că problema nu e atât cunoașterea *dragostei* lui Dumnezeu, cât recunoașterea slabă a propriei *valori*.¹³ Afirmația „Pentru că ești *prețios* în ochii Mei și pentru că ești onorat și te iubesc” ([Isaia 43:4](https://www.bible.com/bible/126/ISA.43.4.NTR?ref=thepulse.org)), pe care Dumnezeu o face despre Israel, se aplică și Generației Z creștine de azi din Germania. Nimeni nu e „fără valoare”; toți avem, ca făpturi ale Lui ([Psalmul 139](https://www.bible.com/bible/126/PSA.139.NTR?ref=thepulse.org)), ca lucrare a Lui chemată la fapte bune ([Efeseni 2:10](https://www.bible.com/bible/126/EPH.2.10.NTR?ref=thepulse.org)), ca oameni răscumpărați ([Isaia 43:1](https://www.bible.com/bible/126/ISA.43.1.NTR?ref=thepulse.org); [Efeseni 1:5 și urm.](https://www.bible.com/bible/126/EPH.1.5.NTR?ref=thepulse.org)), ca copii ai lui Dumnezeu ([1 Ioan 3:1-2](https://www.bible.com/bible/126/1JN.3.1-2.NTR?ref=thepulse.org)) etc., o valoare individuală, pe care ne-o atribuie Dumnezeu, ancorată în El și, de aceea, independentă de felul în care ne văd alții sau ne vedem noi înșine.
- Aproape 40% nu exclud posibilitatea ca Dumnezeu să-i suprasolicite¹⁴, aproximativ 1/3 se tem să păcătuiască (32%)¹⁵, iar 1/6 cred că Dumnezeu îi părăsește dacă nu-L urmează.¹⁶ Aici intră în joc principii precum faptul că Dumnezeu ne primește în Cristos ([Romani 15:7](https://www.bible.com/bible/126/ROM.15.7.NTR?ref=thepulse.org); [1 Ioan 3:1-2](https://www.bible.com/bible/126/1JN.3.1-2.NTR?ref=thepulse.org)), îndurarea Lui, ocrotirea și grija Lui, mângâierea Lui ([Evrei 4:16](https://www.bible.com/bible/126/HEB.4.16.NTR?ref=thepulse.org); [13:5-6](https://www.bible.com/bible/126/HEB.13.5-6.NTR?ref=thepulse.org); [Psalmul 18](https://www.bible.com/bible/126/PSA.18.NTR?ref=thepulse.org) și [118](https://www.bible.com/bible/126/PSA.118.NTR?ref=thepulse.org); [Matei 6](https://www.bible.com/bible/126/MAT.6.NTR?ref=thepulse.org); [2 Corinteni 1](https://www.bible.com/bible/126/2CO.1.NTR?ref=thepulse.org)), iertarea veșnică, pe care n-o poți pierde ([Efeseni 1](https://www.bible.com/bible/126/EPH.1.NTR?ref=thepulse.org); [Coloseni 1](https://www.bible.com/bible/126/COL.1.NTR?ref=thepulse.org)), și credincioșia lui Dumnezeu ([1 Corinteni 10:13](https://www.bible.com/bible/126/1CO.10.13.NTR?ref=thepulse.org)): „Dacă suntem necredincioși, El rămâne credincios” ([2 Timotei 2:13](https://www.bible.com/bible/126/2TI.2.13.NTR?ref=thepulse.org)); nimic nu-i poate despărți pe copiii Lui de El ([Romani 8](https://www.bible.com/bible/126/ROM.8.NTR?ref=thepulse.org)). Să fii chemat la sfințenie ([1 Petru 1](https://www.bible.com/bible/126/1PE.1.NTR?ref=thepulse.org)) nu înseamnă să-ți fie frică de păcat; o astfel de frică ar avea de-a face cu pedeapsa. O asemenea frică nu e în dragoste; dimpotrivă, iertarea, faptul că suntem copiii lui Dumnezeu, dragostea desăvârșită alungă frica, ne fac să fim acasă la Dumnezeu și ne dau îndrăzneală ([1 Ioan 4](https://www.bible.com/bible/126/1JN.4.NTR?ref=thepulse.org); [Evrei 10](https://www.bible.com/bible/126/HEB.10.NTR?ref=thepulse.org); [Efeseni 2:18 și urm.](https://www.bible.com/bible/126/EPH.2.18.NTR?ref=thepulse.org)). Având în vedere presiunea peste medie spre perfecțiune pe care o simt respondenții¹⁷, s-ar putea ca unii să urmărească un standard al desăvârșirii, dar să nu le dea iertării și ideii de creștere și maturizare locul potrivit. Poate că frica, respectiv pretențiile și presiunea, se răsfrâng și asupra relațiilor sociale și asupra imaginii de sine.
- Nu puțini tineri creștini se văd ca niște ratați (aproximativ 25%)¹⁸ sau ca niște marginali (aproximativ 15%)¹⁹; 1/5 au nevoie ca alții să fie mulțumiți de ei ca să fie fericiți²⁰; (doar) 1/3 „pot lua propriile decizii”.²¹ Dependența de Dumnezeu, Creatorul și Susținătorul, și legătura cu El îi pot întări pe cei creați de El să nu devină dependenți de alți oameni. Sentimentului de rușine i se poate răspunde cu o identitate consolidată în Cristos. Faptul că Dumnezeu ne primește necondiționat nu e pus sub semnul întrebării nici de propriile slăbiciuni și greșeli. Dumnezeu ne dă înțelepciune fără să ne facă reproșuri, când Îi aducem lipsa noastră ([Iacov 1](https://www.bible.com/bible/126/JAS.1.NTR?ref=thepulse.org)). În rugăciunea către Tatăl Său, Isus a vorbit foarte binevoitor despre ucenicii Lui supuși greșelii, chiar dacă, în anumite situații, a fost nevoie de critică constructivă și de mustrare clară ([Ioan 17](https://www.bible.com/bible/126/JHN.17.NTR?ref=thepulse.org)). Pe de altă parte, fiecare e chemat personal să-și trăiască viața în mod responsabil, să crească și să se maturizeze ([Coloseni 1:28](https://www.bible.com/bible/126/COL.1.28.NTR?ref=thepulse.org); [4:12](https://www.bible.com/bible/126/COL.4.12.NTR?ref=thepulse.org)). Fiecare e așezat, cu darurile lui specifice, în trupul bisericii (de exemplu, [1 Corinteni 12](https://www.bible.com/bible/126/1CO.12.NTR?ref=thepulse.org)) și e chemat la o relație personală și la o ucenicie individuală cu Isus: „ce te privește pe tine? Tu urmează-Mă!” ([Ioan 21:22](https://www.bible.com/bible/126/JHN.21.22.NTR?ref=thepulse.org); cf. [Romani 14](https://www.bible.com/bible/126/ROM.14.NTR?ref=thepulse.org) etc.).

> Mulți sunt convinși că Dumnezeu e interesat personal de ei, dar unii au și convingeri negative despre dragostea, îndurarea și credincioșia lui Dumnezeu, legate de teme ca vina, rușinea, perfecțiunea, stima de sine și încrederea în propriile puteri. (Thorsten Attendorn)

## Plini de speranță

M-a interesat și cum se raportează la „speranță” o generație lovită de crize. În societate, speranța e în scădere: în funcție de sondaj, optimismul a scăzut într-un singur an cu douăzeci de puncte procentuale, la 45% (generațiile mai tinere stau de obicei ceva mai bine). Încrederea că peste 5 ani ne va fi mai bine s-a prăbușit în doi ani de la peste 50% la 15%. În septembrie 2023, 81% erau „mai degrabă neliniștiți” de situația actuală din Germania.

Răspunsurile la cele cinci întrebări ale mele sunt încurajatoare:

- „Speranța” e importantă pentru viață, spun aproape toți, și ei înșiși sunt (foarte) plini de speranță (90%); speranța are și unul dintre cele mai mari scoruri între lucrurile pe care le ai sau le cauți în credință (84% răspund da)
- Tinerii credincioși își pun speranța mai ales²² în Dumnezeu (98%), mult înaintea prietenilor (63%), a părinților (47%) și a „propriei persoane” (25%). Iese în evidență componenta socială foarte slabă a speranței: politicienii/guvernul, oamenii de știință, dar și tânăra generație se situează între 0% și 4%.
- Își pun speranța în practică²³ prin încredere în Dumnezeu și prin rugăciune (92%); asta vine mult înaintea discuțiilor cu prietenii și cu familia (66%) și a altor activități, cum ar fi reflecția și analiza (42%), cititul și documentarea (36%) sau asumarea responsabilității și acțiunea pe măsură (33%).
- Respondenții simt că speranța le e întărită²⁴ mai ales prin experiențe practice de credință, și anume experiențe ale ajutorului lui Dumnezeu (80%), sentimentul că Dumnezeu e aproape de mine (80%), promisiunile sau confirmările din Biblie (74%) și rugăciunile ascultate (72%). Urmează prieteniile (62%), familia (49%²⁵), natura (50%) și muzica (47%). Dimensiunile sociale și altruiste au mai puțină importanță: să faci bine (30%), să primești recunoștință de la oamenii pe care i-ai ajutat (32%) sau să fi primit tu ajutor de la alți oameni (32%). La finalul listei se află experiențele în care simți că poți face ceva prin propriile puteri, cum ar fi să fi rezolvat o problemă dificilă (25%), succesul la școală sau la serviciu (25%) sau să-ți fi depășit limitele în sport (10%).

> Generația Z creștină din Germania e foarte plină de speranță; speranța ei puternică în Dumnezeu își are rădăcinile în Biblie și e întărită prin experiențe; în schimb, încrederea în propriile puteri și aspectele sociale ale speranței trec pe plan secundar. (Thorsten Attendorn)

Mi se pare încurajator să văd o speranță puternică, ancorată în Biblie, exprimată prin rugăciune și confirmată prin experiențe. În același timp, îmi doresc ca această încredere în Dumnezeu să nu fie în detrimentul încrederii în propriile puteri. În credință, ambele aspecte sunt importante: încrederea și responsabilitatea, lucrarea lui Dumnezeu și propria gândire și acțiune. De aceea mă pune pe gânduri cât de slab sunt prezente componentele legate de „activitate și motivație” și, în parte, și cele sociale. Asta pare să se potrivească cu imaginea care a reieșit și despre imaginea de sine, precum și despre aspectele emoționale și sociale ale credinței.²⁶

## Concluzie și pașii următori

**Pe scurt: trăsăturile Generației Z creștine din Germania, episodul 4**

- Pentru Generația Z creștină din Germania, credința înseamnă în foarte mare măsură sinceritate, creștere, curiozitate și explorare și, în mod îmbucurător, multă siguranță și maturitate
- La destul de mulți, credința e și slabă, dureroasă, confuză
- Așteptări mari de la credință (adevăr, speranță, iertare, pace, creștere); căutarea sensului trece pe plan secundar
- Mulți sunt convinși că Dumnezeu e interesat personal de ei, dar unii au și convingeri negative despre dragostea, îndurarea și credincioșia lui Dumnezeu, legate de teme ca vina, rușinea, perfecțiunea, stima de sine și încrederea în propriile puteri
- Generația Z creștină din Germania e foarte plină de speranță; speranța ei puternică în Dumnezeu își are rădăcinile în Biblie și e întărită prin experiențe; în schimb, încrederea în propriile puteri și aspectele sociale ale speranței trec pe plan secundar

**O trambulină pentru lucrarea ta cu tinerii**  
Întrebările următoare te pot ajuta să verifici rezultatele sondajului în propriul grup de tineri și să discutați temele mai în profunzime:

- Ce crezi: ești vrednic de iubire?
- Ce se întâmplă când păcătuiești? Mai merge Dumnezeu atunci cu tine?
- De ce e important ca credința să fie „sinceră”? Ce întrebări și ce dorințe ai față de biserica ta în legătură cu o „credință sinceră”?
- Cauți adevărul în credință?
- Ce înțelegi printr-o credință „în creștere”? Ce anume îți ajută concret credința să crească? Ce împiedică creșterea?
- Cum se vede o credință „deschisă”, „curioasă”, „exploratoare”? Ce e pozitiv și ce ar putea fi și negativ?
- Merită să-ți dorești o credință „fermă”? Ce poate zgudui credința și cum ajungi la stabilitate?
- Dacă îți consideri credința „slabă”, ce ar spune Isus despre asta?
- Cât de plin de speranță ești? Ce rol are aici Dumnezeu și ce rol are propria ta responsabilitate pentru viitorul tău?

⬅️ [Înapoi la episodul 3](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-cultura-evanghelia-dreptatea/)  
➡️ [Continuă cu episodul 5](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-viata-de-credinta/)

## Resurse

- The American Bible Society, [State of the Bible](https://sotb.americanbible.org/?ref=thepulse.org), 2023
- ARD-DeutschlandTREND 2023 (sondaj al televiziunii publice germane ARD, în germană)
- Barna, [The Open Generation](https://www.barna.com/collections/the-open-generation/?ref=thepulse.org)
- [Edelman Trust Barometer](https://www.edelman.com/trust/2023/trust-barometer?ref=thepulse.org), 2023
- EY, *Verbraucher in Deutschland* (studiu în germană despre consumatorii din Germania), ianuarie 2023

### Note

1. Vezi episodul 1.
2. Vezi episodul 2.
3. Vezi și episodul 5.
4. Vezi episodul 1.
5. Întrebarea: „Which of the following traits of your faith is most important to you?”; răspunsuri: „being honest”, „being knowledgeable/informed”, „being correct”, „being open to new ideas”, „being curious”.
6. Întrebarea: „As far as your beliefs are concerned, which of the two is more important to you personally?”; răspunsuri: „being certain about my own religious beliefs”, „being open to where my faith leads me”.
7. Întrebarea: „When you consider your beliefs, what would you say you are having or looking for? Select all that apply.”
8. Întrebarea: „Which of the following words would you use to describe your spirituality? Select up to ten.”
9. Întrebarea: „If a person knew everything about your spiritual beliefs, which of the following words would they be most likely to use to describe you spiritually? Select one.”
10. Întrebarea: „Do you agree with these statements? Select all that apply.”
11. „God is personally interested in me.”
12. „I am worthy to be loved.”
13. Vezi episodul 2.
14. „God would not overburden or overstrain me.”
15. „I am afraid to commit a sin.”
16. „God is not with me, if I do not follow him.”
17. Vezi episodul 2.
18. „I am a failure.”
19. „I am an outsider.”
20. „To be happy, I need others who are content with me.”
21. „I can take my own decisions.”
22. Întrebarea: „Who gives you hope?”
23. Întrebarea: „What are you doing in order that your hope is fulfilled?”
24. Întrebarea: „What has recently strengthened your hope?”
25. Amintirile despre o copilărie fericită le mai întăresc speranța la 18%.
26. Vezi episodul 2.

*Versiunea în limba română: octombrie 2026*

![](https://thepulse.org/ro/content/images/2026/09/Signup-1.jpg) 

## Rămâi la puls.

Pulse în română abia a început: materiale gata de folosit pentru lideri de tineret, părinți și educatori, gratuit. Te anunțăm când apare ceva nou.

Mă abonez 

Aproape gata: verifică-ți e-mailul și confirmă abonarea. 

Fără spam. Te poți dezabona oricând.