> ## Content Index
> Fetch the complete content index at: https://thepulse.org/ro/llms.txt
> Use this file to discover other available public pages before exploring further.

# Episodul 2: Generația Z creștină, o generație vulnerabilă
- URL: https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-o-generatie-vulnerabila/
- Published: 2024-05-06T08:16:42.000Z
- Updated: 2026-10-22T09:18:47.000Z
- Description: Am făcut un sondaj printre aproape 1.000 de tineri creștini din Generația Z din Germania. Datele acestea nu doar arată în ce stare se află acești tineri creștini, ci ridică și întrebări pentru învățătura și practica din biserică și din lucrarea cu tinerii.
- Author: Thorsten Attendorn
- Tags: Articole, #target-leaders, #topic-culture, #target-parents, #topic-research, #age-teens, #age-young-adults, #target-educators

#### ****Despre seria de articole „Cum gândește Generația Z creștină din Germania?”**

Generația Z e pe buzele tuturor, în mass-media și în lucrarea creștină cu tinerii. Cine vrea să afle lucruri mai precise despre această generație, pe baza datelor, se uită spre SUA sau spre Marea Britanie. Adesea, sondajele nu se referă concret la mediul creștin. Cum gândește, de fapt, Generația Z creștină din Germania? Thorsten Attendorn a participat la Barna Church CoLab „Discipling Gen Z” și a făcut el însuși un sondaj printre aproape 1.000 de tineri creștini din Generația Z din Germania. În această serie de articole, el împărtășește perspective și idei din CoLab și pune în discuție rezultatele sondajului său.

- [Episodul 1: Generația Z creștină, cea mai deschisă generație care a existat vreodată](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-cea-mai-deschisa-generatie/)
- [Episodul 2: Generația Z creștină, o generație vulnerabilă](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-o-generatie-vulnerabila/)
- [Episodul 3: Cum privește Generația Z creștină din Germania cultura, Evanghelia și temele legate de dreptate?](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-cultura-evanghelia-dreptatea/)
- [Episodul 4: Pentru Generația Z creștină, sinceritatea e mai presus de orice](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-sinceritatea-mai-presus-de-orice/)
- [Episodul 5: Viața de credință a Generației Z creștine, între zel și sentimente de vinovăție](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-viata-de-credinta/)

> Generația Z creștină din Germania: sănătate emoțională fragilă, rețele personale bune, relații cu bune și cu rele în familie și în biserică

Cum stă Generația Z creștină din Germania cu sănătatea emoțională? Se regăsesc semnele acestei „generații vulnerabile” și la tinerii creștini? Relațiile sunt un factor important de stabilitate. Are Generația Z creștină relații sănătoase cu prietenii, cu familia, cu biserica?

## Sănătatea mintală, o temă pentru Generația Z. Și pentru noi?

„Sănătatea mintală este o temă pentru Generația Z și trebuie să fie o temă și pentru noi”, insistă Kara Powell (Executive Director la Fuller Youth Institute), care ni se alătură online la Church CoLab. Din punctul ei de vedere, această generație are o conștientizare mai mare, o preocupare mai mare și o capacitate mai mare de a vorbi despre sănătatea mintală. Poți fi enervat sau copleșit de asta, dar poți lua și decizia: „Limba aceasta nu este limba mea, dar vreau s-o vorbesc”. Poți regreta evoluția societății care a dus la această criză a sănătății mintale. Dar, foarte pragmatic: dacă vrei să fii în relație și în dialog, nu poți ocoli această temă dominantă.

📊

****Din graficul original (în germană): Biserica, un „safe space”?**  
„În biserica mea pot vorbi deschis despre credința mea și despre îndoielile pe care poate le am”: sunt total de acord 32%, sunt oarecum de acord 34%, mai degrabă nu sunt de acord 20%, nu sunt deloc de acord 8%.  
„Biserica nu răspunde la întrebările mele”: sunt total de acord 7%, sunt oarecum de acord 32%, mai degrabă nu sunt de acord 28%, nu sunt deloc de acord 24%.

Kara consideră indispensabil ca bisericile să facă loc pentru întrebări, opinii, îndoieli; ar trebui să existe un mediu sigur, în care oamenii să fie ascultați și ajutați. Ea avertizează împotriva răspunsurilor simple, precum „Isus este soluția” (și în același timp afirmă: „El este!”), și recomandă să intri în dialog cu întrebări serioase, precum un „Ce mai faci?” sincer, care ascultă cu adevărat, „Ce te frământă acum?” sau, pornind de la astfel de sondaje: „Ce crezi despre aceste date?”

În cercetările ei, Kara Powell a identificat trei întrebări existențiale ale acestei generații (și a scris cărți despre ele), care își găsesc toate un răspuns convingător în Isus:

- Cine sunt eu? Întrebarea despre identitate: copil al lui Dumnezeu. Acceptat în Cristos.
- Unde îmi e locul? Întrebarea despre apartenență: poporul lui Dumnezeu. Parte din familia lui Dumnezeu.
- Ce diferență pot face, ce pot schimba? Întrebarea despre scop: povestea și lucrarea lui Dumnezeu. Înzestrat și trimis în Împărăția lui Dumnezeu.

## Ucenicia: „digital natives” versus „embodied life”

Matt Manno, care răspunde, în cadrul lucrării „Emotionally Healthy Discipleship” a lui Pete Scazzero, de construirea unui curs pentru adolescenți, atrage atenția, când vine vorba de ucenicie, asupra importanței rețelelor sociale. „Social media is all the time discipling”, iar rețelele sociale sunt o concurență puternică pentru relațiile „din viața reală”. El vede provocarea în a-i aduce pe „digital natives” în viața reală, fizică, în „embodied life”. Un rol important îl pot avea aici formate potrivite de lucrare cu tinerii și de pregătire pentru ucenicie:

- mentorat unu la unu
- învățătură în grupuri mici
- în locul formatelor „școlărești”, formate de tip workshop sau seminar, în funcție de numărul de participanți, de grupul-țintă și de context
- o abordare a discuțiilor personale care mai degrabă ascultă decât răspunde, analizează sau urmărește o agendă

## Generația Z, o generație sub presiune

Din datele pe care ni le prezintă Savannah Kimberlin la Church CoLab aflăm că Generația Z este o „generație sub presiune”, și anume mai mult din interior decât din exterior: 31% confirmă presiunea pe care și-o pun singuri de a avea succes și de a fi perfecți; 25% constată o presiune externă, sub forma așteptărilor părinților sau a judecății generației mai în vârstă (de fiecare dată „always”/„usually”). Dacă împărțim Generația Z pe grupe de vârstă, la adolescenți nesiguranța este mai mare, iar la tinerii adulți, care au adesea deja primele experiențe sau perspective profesionale, frica de eșec.

De unde vine presiunea de a avea succes? Dacă privim mai adânc, vedem că 51% numesc „fericirea” (happiness) drept scopul suprem al vieții lor. Iar definiția lor pentru fericire este, în 43% din cazuri, „succesul”; la mare distanță urmează educația (23%), apoi familia (20%); mult în urmă sunt spiritualitatea și sănătatea, cu 8%, respectiv 6%. Nici presiunea „internă” nu apare de la sine, ci e alimentată, de exemplu, de rețelele sociale.

## Sănătatea mintală a Generației Z din Germania

Generația Z este, într-adevăr, o generație afectată: se estimează că în prezent, în fiecare an, aproximativ 20% dintre copiii și adolescenții din Germania se îmbolnăvesc de o tulburare psihică. În Germania, potrivit sondajelor, la grupa de vârstă 14-29 de ani, stresul (46%), epuizarea (35%), îndoiala de sine (33%) și lipsa de energie (31%) sunt pe alocuri mult peste valorile generației mai în vârstă. Tinerele femei sunt mai afectate decât tinerii bărbați: 53% dintre femeile din Generația Z simt „mereu” sau „de cele mai multe ori” anxietate și stres; valoarea aceasta e cu 12 puncte procentuale mai mare decât la femeile din generația milenialilor și cu 14 puncte procentuale mai mare decât la bărbații din Generația Z. 41% dintre femeile mai tinere spun că suferă de o boală psihică.

### Este criza sănătății mintale doar imaginară sau exagerată?

Este criza sănătății mintale un fenomen subiectiv, doar închipuit, indus din afară? Într-adevăr, de exemplu, influența rețelelor sociale asupra felului în care ne percepem psihic nu trebuie neglijată, așa cum se știe de la Tumblr încoace și cum s-a cercetat și în cazul TikTok (vezi sursele mai jos): rețelele sociale sunt, într-adevăr, un „incubator” al tulburărilor psihice legate de personalitate și de comportament; rețelele sociale fac mai probabile autodiagnosticele greșite. Se observă și o capacitate și o disponibilitate mai mari ale Generației Z de a vorbi despre sănătatea mintală, prin care tema e eliberată de tabuurile sau de stigmatizarea care există uneori (și în unele cercuri creștine), ceea ce vine însă și cu riscul accentuării exagerate și al imitației („prevalence inflation hypothesis”).

Totuși, din două motive, cred că tema sănătății mintale ar trebui abordată în biserici cu competență, cu empatie și într-un mod constructiv din punct de vedere spiritual: pe de o parte, datele medicale arată că această generație (și, în cadrul ei, mai ales fetele) este într-adevăr mai greu încercată psihic:

- În Germania, la mijlocul anului 2020, simptomele depresive relevante clinic apăreau la 25,3% dintre tineri, față de 10,4% în 2018/19.
- Tratamentul în spital al fetelor de 15-17 ani a crescut între 2019 și 2022 cu 24% pentru diagnosticul de depresie, cu 35% pentru tulburările de anxietate și cu peste 50% pentru tulburările de alimentație.

Pe de altă parte, îi dau dreptate lui Kara Powell că această temă ar trebui să fie importantă și pentru biserici: pentru că are o mare importanță pentru această generație, e semnificativă din perspectiva lui Dumnezeu, iar bisericile au o (co)responsabilitate pentru evoluția trecută și viitoare a sănătății sufletești, inclusiv în această generație. Deci nu e vorba doar de o mișcare conștientă împotriva „decuplării” acestei generații. „Mântuitorul” și Păstorul Isus Cristos nu Se preocupă doar de mântuirea veșnică, ci este și, cum spune Petru, „Păstorul și Supraveghetorul sufletelor voastre” ([1 Petru 2:25](https://www.bible.com/bible/126/1PE.2.25.NTR?ref=thepulse.org)). Iar noi, cei mai în vârstă, avem o responsabilitate spirituală pentru ce a fost și pentru ce va fi: avem o parte de responsabilitate pentru starea în care se află această generație? Putem contribui și vom contribui și în viitor la binele sufletesc al tinerei generații, în bine sau în rău.

💡

****Sănătatea mintală și pandemia de coronavirus**  
Încă din deceniul trecut, dar mai ales de la pandemia de coronavirus, diagnosticele psihice au crescut puternic în generația tânără:  
  
• În SUA, procentul persoanelor de 18-44 de ani care au primit tratament psihiatric a crescut între 2019 și 2021 de la 18,5% la 23,2%.  
  
• În Marea Britanie, numărul tinerilor de 16-17 ani cu o suferință psihică puternică („high level of mental distress”) a crescut de la 23% (2007) la 44% (2021). Numărul spitalizărilor pentru autovătămare (grupa de vârstă 10-19 ani) s-a dublat în zece ani, iar al celor pentru tulburări de alimentație, în șase ani, cu o creștere bruscă de la 2019 la 2020 (90% dintre pacienți sunt de sex feminin).  
  
• În Germania, aproape unul din trei oameni spune că suferă de o boală psihică. 41% dintre femeile de 18-34 de ani spun că suferă de depresie, tulburări de anxietate, tulburări de alimentație sau alte boli psihice.

## Sănătatea sufletească este afectată

**Anxietate și depresie**  
Eram curios dacă tinerii credincioși din Generația Z au o sănătate mintală mai bună. 45%, respectiv 20% dintre respondenții din Generația Z creștină din Germania confirmă că se luptă cu anxietatea, respectiv cu depresia.¹ Aceste date nu pot fi puse în relație în mod sigur cu alte sondaje, pentru că lipsesc întrebări formulate exact la fel. Dacă ne uităm la diferite sondaje și studii, de exemplu despre anxietate/stres (în funcție de sondaj, peste 50%) și despre diagnosticele de depresie (în jur de 25%), valorile Generației Z creștine din Germania par să fie puțin sub medie, dar poartă totuși clar trăsăturile acestei generații.

**Stabilitate interioară și stimă de sine**  
Impresia ambivalentă despre sănătatea mintală a respondenților se întărește dacă luăm în calcul și alte întrebări, care pot spune ceva despre sănătatea sufletească. De exemplu:

- 15% sunt „puternic” (35% „oarecum”) sub presiunea de a fi perfecți;² depășesc astfel valorile din sondajul Open Generation, mai ales pe cele pentru Generația Z din Germania (11%/17%; la nivel global 20%/26%);
- doar 12% se simt „puternic” (52% „oarecum”) siguri pe cine sunt;³ datele comparative din studiul Open Generation sunt asemănătoare pentru Generația Z din Germania (15%/47%), iar Generația Z la nivel global se arată mai sigură pe sine (31%/37%);
- relațiile sociale sunt cu bune și cu rele (vezi mai jos).

În alte părți tematice ale sondajului⁴ a reieșit că temele „stima de sine” și „încrederea în propriile puteri” au nevoie de atenție:

- Stima de sine/presiunea de a fi perfect: aproximativ 50% confirmă că „merită să fie iubiți”; o treime se tem să nu păcătuiască, o treime consideră posibil ca Dumnezeu să le ceară mai mult decât pot duce, un sfert se văd ca niște ratați, iar unul din cinci are nevoie de mulțumirea altora ca să fie fericit.
- Încrederea în propriile puteri: când au fost întrebați despre convingerile lor personale, 35% au confirmat că pot lua singuri decizii. În contextul „speranței” s-a observat o încredere puternică în Dumnezeu, dar asumarea personală a responsabilității era mult mai slabă.

Mi se par îngrijorătoare aceste date; vreau să le iau foarte în serios, dar vreau să te și încurajez să pui întrebări în mediul tău. Bineînțeles că mă întreb: de ce „tăria credinței” acestor respondenți nu se reflectă mai clar în sănătatea sufletească? Dacă ești sigur (în sensul celor trei întrebări ale lui Kara Powell) de identitatea ta în Cristos, de apartenența ta la familia lui Dumnezeu și de chemarea ta în lucrarea Lui, nu sunt atunci îndeplinite condițiile ca să trăiești și să lucrezi pornind de la o încredere în sine sănătoasă, ancorată în Dumnezeu? E și rămâne clar: indiferent de felul în care își înțeleg credința, fac parte dintr-o generație greu încercată și au de-a face cu factori externi, precum crizele, rețelele sociale, schimbările bruște etc. De asemenea, „convingerile” unora dintre respondenți par să încline spre frică/presiune/perfecțiune; și pare că propria cultură a credinței le afectează stima de sine și încrederea în propriile puteri. Cât de importantă este acceptarea în Dumnezeu, care dă stabilitate, siguranță și putere!

## Relații cu bune și cu rele cu părinții, prietenii și bisericile

**Relații sociale**  
Relațiile Generației Z creștine din Germania sunt ambivalente:

- Aproximativ 40%, respectiv 50% își confirmă puternic mulțumirea față de prietenii lor și față de oamenii care îi încurajează spiritual.⁵ Prieteniile și ajutorul altor oameni sunt numite și mai des decât media ca lucruri care întăresc speranța.
- Totuși, aproximativ 60% se simt singuri cel puțin uneori (2% „mereu”, 17% „de obicei” și 42% „uneori”);⁶ sunt aproape de două ori mai mulți decât media Generației Z din Germania (4%/10%/20%; la nivel global 9%/14%/28%).
- Aproximativ 80% au o persoană de încredere;⁷ invers, unul din cinci nu are nicio persoană cu care să-și împărtășească sentimentele sau experiențele personale.
- Doar 15% au „mereu” (42% „de obicei”) sentimentul că cineva crede în ei; este o valoare foarte mică, pentru că la Generația Z din Germania din sondajul Open Generation procentele sunt 42%/38%, iar la Generația Z la nivel global, 40%/37%.
- Doar 15% confirmă clar (41% „de cele mai multe ori”) că se simt înțeleși de părinți;⁸ se pare că asta nu ține doar de generație, pentru că valoarea e aproape la jumătate față de respondenții germani din studiul Open Generation al Barna (42%/38%, la Generația Z la nivel global 40%/37%).

📊

****Din graficul original (în germană):** la întrebarea „Cât de des te simți singur și izolat de ceilalți?”, Generația Z creștină din Germania a răspuns: mereu 2%, de obicei 17%, uneori 42%, rar 34%, niciodată 5%.

Privirea asupra relațiilor arată prietenii frumoase și relații individuale prețioase cu persoane de încredere și cu mentori. Procentele nu ar trebui însă să ne facă să trecem cu vederea că în jur de 200 de respondenți rămân în urmă, fără o persoană de încredere și fără cineva care să-i încurajeze. Faptul că atât de mulți tineri creștini cunosc sentimentul de singurătate arată că această boală a civilizației moderne nu se oprește în fața credincioșilor; și totuși, în familia lui Dumnezeu suntem chemați la comuniune!

Mă întristează mai ales cifrele slabe la înțelegerea (percepută) din partea părinților și la „faptul că cineva crede în mine”. Datele comparative arată că asta nu poate fi pusă pe seama unui conflict obișnuit între generații. Atunci care e cauza? E o chestiune de percepție, lipsesc cuvintele care întăresc, deschiderea, comunicarea în general? Au părinții pretenții mai mari, e vorba mai mult de „a fi corect” decât de acceptare, de a lăsa liber și de încredere? Sau, invers, poate fi un factor și caracterul „disruptiv” al generației mai tinere, care uneori nu mai poate și nu mai vrea să aibă de-a face cu generațiile mai în vârstă, lucru care poate se simte mai puternic în mediul credinței decât în „viața normală”?

**Relațiile cu biserica**  
Participanții merg foarte regulat (de obicei cel puțin săptămânal⁹) la serviciile de închinare, dar și relațiile cu biserica lor sunt ambivalente:

- Jumătate simt „puternic” că aparțin bisericii lor.¹⁰
- Aproximativ 25-35% dintre participanți confirmă clar că în biserică găsesc loc pentru îndoieli, primesc răspunsuri la întrebările lor sau sunt echipați pentru o viață de credincioșie într-o lume secularizată.¹¹ Aproximativ tot atâția neagă, de fiecare dată, aceste lucruri.
- 1/5 dintre respondenți au o încredere puternică că liderii creștini sunt sinceri și corecți.¹²

Pentru biserici e important să creeze apartenență. Asta înseamnă atât să creeze spații în care să se poată vorbi deschis și cu încredere despre teme care neliniștesc, cât și să ofere formate potrivite pentru ucenicie și pentru lucrul împreună. Datele sondajului arată că destui au ce le trebuie, dar că, în toate acestea, mai e totuși loc de mai bine.

### Comparație cu „US practicing Christians” și cu Generația Z „bible engaged”¹³

Dacă luăm ca grupuri de comparație cohorta internațională „bible engaged”, la fel de apropiată de Biblie, și grupul mai pragmatic și mai puțin familiarizat cu Biblia al „US practicing Christians” (datele sunt mai jos, în casetă), se confirmă punctele forte ale Generației Z creștine, de exemplu la prietenii, persoane de încredere și mentori sau la importanța bisericii etc.; în același timp, presiunea de a fi perfect și o anumită singurătate se dovedesc puncte sensibile.

Dar grupurile de comparație dovedesc și că slăbiciunile Generației Z creștine din Germania în plan emoțional și relațional nu sunt bătute în cuie. Dimpotrivă, o viață creștină echilibrată și dedicată își poate arăta, evident, punctele forte tocmai în relații sănătoase, în viața bisericii și într-o stimă de sine sănătoasă și convinsă. Se pare că la Generația Z creștină din Germania acest potențial nu a fost încă valorificat. Punctele la care mai e mult de lucru par să fie imaginea despre Dumnezeu și imaginea de sine¹⁴, precum și cultura relațiilor și cultura bisericii.

💡

****Comparație cu „US practicing Christians”**  
Grupul de comparație „US practicing Christians”, folosit de Barna, arată rezultate eterogene în privința stabilității interioare și a relațiilor:  
  
• Are de fiecare dată peste 50% (față de 12-15% la Generația Z creștină din Germania) răspunsuri puternic pozitive la „cineva crede în mine”, „mă simt înțeles de părinții mei”, precum și la încrederea în sine.  
• Dar este și de două ori mai des sub presiunea de a fi perfect decât respondenții din Germania (peste 30%, față de 15%).  
• Are valori și mai mari la singurătate (15%, față de 2% „mereu”), dar, cu 60%, de aproape două ori mai mulți decât în Generația Z creștină din Germania răspund „rar” sau „niciodată”.  
• Are puncte forte în relații: „US practicing Christians” au prietenii și oameni care îi încurajează spiritual mult mai buni, precum și mentori care i-au învățat să citească Biblia (60%, 75%, 95%, față de 40%, 50%, 75%).  
• La fel e și la majoritatea întrebărilor legate de biserică (apartenență, răspunsuri și înțelepciune pentru viața de zi cu zi: 70%, față de 35-50%; locul pentru întrebări și îndoieli e însă la un nivel asemănător).  
  
****Comparație cu Generația Z „bible engaged”**  
La tema sănătății se observă că subgrupul „bible engaged” din sondajul Barna Open Generation are valori mult mai mari decât Generația Z creștină din Germania:  
  
• stima de sine și încrederea în propriile puteri (53%/81%, față de 12%/13%),  
• importanța pentru alții (48% față de 15%),  
• sentimentul de apartenență și înțelepciunea practică primită de la biserică (aproape 80%, față de 50%, respectiv 30%).

📊

****Din graficul original (în germană): comparație cu „US practicing Christians”**  
Răspunsuri „mereu”, „foarte adevărat”, „total de acord” etc.; primul procent: US practicing Christians, al doilea: Generația Z creștină din Germania.  
  
• cineva crede în tine: 53% / 15%  
• ești sigur pe cine ești: 54% / 12%  
• nevoia de a fi perfect: 30% / 15%  
• mă simt înțeles de părinții mei: 52% / 15%  
• sunt mulțumit de prietenii pe care îi am: 60% / 39%  
• cineva mă încurajează să cresc spiritual: 75% / 51%  
• am pe cineva în care pot avea încredere: 93% / 81%  
• biserica: înțelepciune ca să trăiesc cu credincioșie într-o lume secularizată: 69% / 29%  
• biserica: răspunsuri la întrebările mele: 68% / 24%  
  
„US practicing Christians” la Barna: un subgrup de 300 de respondenți din Open Generation, care se declară creștini, participă la serviciile de închinare și sunt total de acord că credința e foarte importantă în viața de zi cu zi; la cele patru întrebări de profil au răspunsuri asemănătoare, dar 46% (față de 88%) citesc Biblia de mai multe ori pe săptămână.

## Concluzie și pașii următori

**Pe scurt: trăsăturile Generației Z creștine din Germania**

- O sănătate emoțională poate puțin mai bună, dar totuși afectată
- Presiunea de a fi perfect, stimă de sine și încredere în propriile puteri slabe
- Prietenii bune, persoane de încredere și oameni care îi încurajează spiritual, dar pe alocuri relații proaste cu părinții/familia și uneori singurătate
- O cultură a bisericii cu bune și cu rele (puternic: apartenența; slab: răspunsurile la întrebări, locul pentru îndoieli)

**Întrebări-trambulină**

- Ce crezi despre faptul că 45%, respectiv 20% din generația ta se luptă cu anxietatea/depresia? Ce rol au aici rețelele sociale? E o temă în biserica ta?
- Ce te stresează, cine sau ce te pune sub presiune: tu însuți, cei din jur (societatea, familia, școala, biserica)? Cum faci față?
- Care poate fi motivul pentru care un tânăr creștin sau o tânără creștină nu se simte înțeles de părinți? Ai sfaturi pentru părinți?
- Cum trăiești (sau cum ți-ai dori) prietenia și încurajarea, ca să crești în credință?
- Ce înseamnă pentru tine „încrederea în sine”? Ce rol are credința aici? Ce valoare ai pentru Dumnezeu și pentru cei din jurul tău?
- Simți că faci parte din biserică? Cu cine (din biserică) poți vorbi deschis despre credința ta și despre îndoielile tale?

⬅️ [Înapoi la episodul 1](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-cea-mai-deschisa-generatie/)  
➡️ [Continuă cu episodul 3](https://thepulse.org/ro/generatia-z-crestina-cultura-evanghelia-dreptatea/)

📞

****Dacă te gândești la sinucidere sau îți faci griji pentru cineva:** Dacă viața cuiva este în pericol imediat, sună la ****112** (gratuit, de pe orice telefon). Poți vorbi gratuit și anonim la ****0800 801 200**, TelVerde Antisuicid al Alianței Române de Prevenție a Suicidului (vinerea, sâmbăta și duminica, între 19:00 și 07:00). Linia de sprijin depreHUB, ****0374 456 420**, răspunde non-stop. Copiii și adolescenții pot suna la ****Telefonul Copilului, 116 111** (de luni până vineri, între 10:00 și 20:00). Alte linii de ajutor din România găsești pe [findahelpline.com](https://findahelpline.com/countries/ro?ref=thepulse.org).

## Resurse

**Studii și statistici**

- AXA, Mental Health Report, 2022 (în germană)
- BPtK, Psychische Erkrankungen bei Kindern und Jugendlichen (în germană)
- Deutschland-Barometer Depression, 2022 (în germană)
- DAK, Kinder- und Jugendreport, 2023 (în germană)
- Foulkes/Andrews, [Are mental health awareness efforts contributing to the rise in reported mental health problems? A call to test the prevalence inflation hypothesis](https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0732118X2300003X?ref=thepulse.org), New Ideas in Psychology 69 (2023) 101010
- Haltigan/Pringsheim/Rajkumar, [Social Media as incubator of personality and behavioral psychopathology: Symptom and disorder authenticity or psychosomatic social contagion?](https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0010440X22000682?ref=thepulse.org), Comprehensive Psychiatry 121 (2023) 152362, doi.org/10.1016/j.comppsych.2022.152362
- Naumann/von den Driesch/Schumann/Thönnissen, Anstieg depressiver Symptome bei Jugendlichen und jungen Erwachsenen während des ersten Lockdowns in Deutschland (în germană)
- NCHS, [Mental Health Treatment Among Adults Aged 18-44](https://www.cdc.gov/nchs/data/databriefs/db444.pdf?ref=thepulse.org): United States, 2019-2021, NCHS Data Brief No. 444, septembrie 2022
- pronova BKK, Generation Z & Health, Junge Erwachsene und Gesundheit in der Corona-Pandemie, 2022 (în germană)
- RKI, [Psychische Gesundheit in Deutschland](https://www.rki.de/EN/News/Publications/Journal-of-Health-Monitoring/Issues/2021/JoHM%5FInhalt%5F21%5FS07.html?ref=thepulse.org), 2021 (link spre versiunea în engleză, „Mental health of the adult population in Germany during the COVID-19 pandemic”)
- zukunftsInstitut, Mental Imbalance Youth: Die verletzte Gen Z, 2021 (în germană)

**Resurse din perspectivă creștină**

- Youthscape, [Translating God](https://youthscape.co.uk/research/translating-god?ref=thepulse.org), 2023
- Feed/OneHope, [What we know about Gen Z](https://onehope.net/wp-content/uploads/2020/10/What-We-Know-About-Gen-Z-2020-1.pdf?ref=thepulse.org), 2020
- Kara Powell, 3 big questions that shape your future, 2022
- Kara Powell, 3 big questions that change every teenager, 2021

---

### Note

1. Întrebările: „Do you struggle with anxiety?” și „Do you struggle with depression?”; răspuns de fiecare dată „Yes”; alți 4%/6% au răspuns „Prefer not to say”.
2. Întrebarea: „How often do you feel a need to be perfect?”; răspunsurile „always”, respectiv „usually”.
3. Întrebarea: „How often do you feel secure in who you are?”; răspunsurile „always”, respectiv „usually”.
4. Despre asta, mai mult în episodul 4.
5. Întrebările: „Is this statement true of you? «I am happy with the friends I have»”; „There is someone in my life who encourages me to grow spiritually”; răspunsurile „very true”/„agree strongly”.
6. Întrebarea: „How often do you feel lonely and isolated from others?”; răspunsurile „always”/„usually”/„sometimes”.
7. Întrebarea: „Do you have someone you can confide in (not including your partner or spouse)? This is someone who you would feel comfortable sharing your feelings or personal stories with.”
8. Întrebarea: „Is this statement true of you? «I feel understood by my parents or guardians»”; răspunsul „very true”.
9. Vezi episodul 1.
10. Întrebarea: „The church is a place where I feel I belong”; răspunsul „agree strongly”.
11. Întrebările: „In my church, I am able to openly talk about my spiritual beliefs and doubts I may have”, „In my church, I regularly receive wisdom for how to live faithfully in a secular world”; răspuns de fiecare dată „agree strongly”; „The church is a place where I feel I belong”; răspunsul „disagree strongly”.
12. Întrebarea: „How much do you trust Christian leaders to be fair and honest?”; răspunsul „Strongly trust”.
13. Pentru alte comparații, vezi episodul 5.
14. Despre asta, mai mult în episodul 4.

*Versiunea în limba română: octombrie 2026*

![](https://thepulse.org/ro/content/images/2026/09/Signup-1.jpg) 

## Rămâi la puls.

Pulse în română abia a început: materiale gata de folosit pentru lideri de tineret, părinți și educatori, gratuit. Te anunțăm când apare ceva nou.

Mă abonez 

Aproape gata: verifică-ți e-mailul și confirmă abonarea. 

Fără spam. Te poți dezabona oricând.